Valea Hârtibaciului, ultimul peisaj autentic medieval din Europa

Transilvania este o zonă absolut superbă, are tot ce vrei: peisaje, cetăți, biserici fortificate, gastronomie. În orice parte a zonei vei merge, sigur va fi o vacanță sau o escapadă reușită.

Am mai făcut un tur al bisericilor fortificate în 2015, dar de curând am aflat de Valea Hârtibaciului și am fost cucerită instant. Face parte din destinația ecoturistică Colinele Transilvaniei, cea mai mare arie protejată din Transilvania, cu natură sălbatică și comunități care păstrează în continuare practicile agricole tradiționale.

Se află în Podișul Hârtibaciului, între Sibiu, Sighișoara și Făgăraș, pe cursul râului Hârtibaciu care izvorăște din apropiere de satul Bărcuț și se varsă în râul Cibin. În total, circa 90 km.

Mesaj de întâmpinare pe unul dintre panourile din podiș:

,,Bine ai venit în ultimul peisaj autentic medieval din Europa!

Îți dorim să te bucuri de frumusețea acestui loc și să-l respecți.”

Hosman. Călătoria noastră prin Valea Hârtibaciului am început-o din Hosman. Eram cazați în Avrig, iar până în Hosman aveam de parcurs 23 km. Am trecut prin Săcădate și Nucet și am avut primul contact cu frumusețea peisajului. Un peisaj autentic, verdele crud al ierbii contrasta cu crestele înzăpezite ale munților, turme de oi și multe, multe berze.

valea hartibaciului

În Hosman aveam rezervare la mocăniță la ora 10:00. Ruta se desfășoară între Hosman și Cornățel, are o lungime de circa 7 km pe sens, iar plimbarea durează circa 90 minute. De menționat că circulă doar în weekend, două curse pe zi – la 10:00 și 15:00, iar biletul costă 25 lei/adult.

După mocăniță ne-am îndreptat către centrul satului pentru a vizita biserica fortificată. Cred că este cea mai fotogenică biserică din toată Transilvania. Lăcașul de cult a fost ridicat în secolul XIII și fortificată ulterior. A fost restaurată în anii ’90, dar lucrări de conservare și mentenanță au loc tot timpul.

valea hartibaciului

Nocrich. Biserica se află la marginea șoselei care traversează satul, pe partea stângă din partea de unde veneam noi. Prima biserică din sat a fost construită în secolul XIII, iar fortificațiile au fost adăugate mai târziu. În 1800 biserica veche a ars, iar actuala a fost construită între 1803 și 1806. Din zidul fortificat se mai păstrează puțin spre spatele bisericii.

Alțâna. Biserica romanică din secolul XIII a suferit multe modificări, iar ceea ce vedem astăzi este rezultatul secolelor XV – XVI. Încă se pot vedea 4 turnuri de apărare și zidul de apărare circular care este dublu în partea sudică. Are o scară de acces acoperită, asemănătoare cu cea din Sighișoara.

În noiembrie 2020 tavanul bisericii s-a prăbușit, iar în acest moment nu se poate vizita.

Agnita. Biserica era în renovări când am ajuns, iar data de finalizare era 2020. Se pare că lucrările au durat mai mult decât au preconizat deoarece am găsit-o închisă.

Și aceasta a fost ridicată în secolul XIII, iar pe parcursul secolelor următoare a fost extinsă și fortificată. Biserica mai păstrează și astăzi 5 turnuri de apărare și fragmente din zidul de incintă.

Dealul Frumos. Am ajuns aici pentru a fi în fostul centru geografic al țării. După cele mai recente măsurători, centrul geografic este pe lângă Făgăraș. Pe delușorul unde este amplasat panoul este amenajat și un loc de odihnă cu băncuțe și masă, iar priveliștea este superbă. Se vede satul Dealul Frumos înconjurat de coline, iar puțin mai departe, satul Merghindeal. Am coborât și în sat să vedem biserica fortificată care a fost construită în secolul XIII.

Panoul informativ din afara cetății ne informează că în jurul anului 1500 au fost efectuate o serie de modificări. O dată cu apariția și răspândirea armelor de foc, a fost necesară construirea fortificațiilor și a turnurilor de apărare.

Iacobeni. Pentru a ajunge la ea, am deviat de la drumul principal 2 km. Cred că GPS-ul ne-a dus cumva în spatele bisericii, mi-am dat seama după ce am plecat. Era o poartă, dar scria proprietate privată, accesul interzis și nu am îndrăznit.

Netuș. Aceasta nu era inclusă în itinerariul nostru, dar trecând pe lângă ea am decis să oprim. Se efectuau lucrări de restaurare și nu am putut-o vizita, doar i-am admirat turnul înalt din exterior.

Brădeni. Biserica a fost ridicată în secolul XIV, iar zidurile au fost adăugate la începutul secolului XVI. Un aspect interesant este prezența unei fântâni în biserică. Totuși, nu este singura din Transilvania care are în dotare și o fântână săpată în biserică.

Aici trebuia să fie ultima oprire și ne-am continuat drumul către casă. GPS-ul ne-a îndreptat către satul Retiș, drum care ne scotea în Făgăraș. La început drumul era accidentat ca mai apoi să se transforme în drum de țară. Nu știam dacă va fi așa tot drumul, dar am preferat să ne întoarcem și să mergem pe ruta prin Sighișoara.

A fost bine că am mers pe acest drum deoarece la ieșirea din Retiș am văzut cele mai frumoase lanuri de rapiță.

valea hartibaciului

Apold. Rulând printre coline, în depărtare am zărit un sat interesant cu o biserică fortificată impunătoare. Nu știam cum se numește, dar trebuia să oprim. Era Apold. Biserica a fost ridicată în secolul XVIII, în secolele XV și XVI i s-au adăugat fortificațiile.

Cu Apold am încheiat itinerariul prin Valea Hârtibaciului. Am căutat natură și biserici fortificate, am găsit din plin.

Ne mai întoarcem să colindăm Colinele Transilvaniei, poate la pas sau cu bicicleta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.