Adverbul

Adverbul

L’Avverbio                                                  Adverbul                     

   I Gradi di Comparazione                               Gradele de Comparatie

degli Avverbi di Modo                                   Ale Adverbelor de Mod

        

       L’Avverbio (Adverbul) este partea de vorbire care modificã şi precizeazã sensul unui verb, al unui adjectiv sau a altor adverbe. Acestea sunt: di modo (de mod), di luogo (de loc), di tempo (de timp), relativi (relative), di quantità (de cantitate), di somiglianza (de asemãnare), aggiuntivi (de adãugare).

         GliAvverbi di modo (Adverbele de Mod)se formeazã din forma femininã a adjectivului şi sufixul –mente: rapida – rapidamente, seria – seriamente, chiara – chiaramente.Adjectivele care se terminã în – le şi – re pierd vocala e finalã în formarea adverbului: gentile– gentilmente, singolare – singolarmente.

         Sunt iregulare: benevolo – benevolmente, leggero – leggermente, violente – violentemente.

Unele adjective se folosesc fãrã sufixul – mente ca adverbe: “E’ chiaro.”, ” Va’ piano!”, alte adverbe de mod sunt identice cu forma masculinã a adjectivului: alto (sus), baso (jos), caro (scump), certo(sigur), sicuro (sigur), chiaro (clar), forte (tare), giusto(just), piano (încet), presto (repede), subito (imediat).

Alte adverbe se formeazã cu sufixul – oni: bocconi (pe brânci), ginocchioni (în genunchi), tastoni (orbeşte, pe dibuite).

Adverbele bene(bine), male (rãu) – derivate din latinã – şi adagio (încet), apposta(într-adins), così (aşa), insieme (împreunã), invano (în zadar) au forme proprii.

Ca şi adjectivul, şi adverbul are grade de comparatie:

1. Il Positivo (Pozitivul) constã în forma de bazã a adverbului: bene, male, difficilmente.

2.a. Il Comparativo d’Uguaglianza (Comparativul de egalitate) se formeazã cu ajutorul adverbelor tanto….quanto, così…..come, non meno…..di: “Scrive tanto difficilmente quanto legge”, “Interviene così opportunamente come non te lo immagini.”,”Parla non meno corsivamente di lui.”

2.b. Il Comparativo di Maggioranza (Comparativul de Superioritate) se formeazã cu ajutorul adverbelor più…..che, più…..di: “Si comporta più amabilmente che coscientemente.”, “Si esprime più chiaramente di Mario”.

2.c. Il Comparativo di Minoranza (Comparativul de Inferioritate) se formeazã cu ajutorul adverbelor meno …..che, meno…..di: “E’ andato meno rapidamente di quanto mi aspettassi”, “Megio più tardi che mai.”

3.a.a. Il Superlativo Relativo di Maggioranza (Superlativul Relativ de Superioritate) se formeazã cu ajutorul adverbului più, articulat cu articol hotãrât: “Corre il più velocemente possibile.”

3.a.b. Il Superlativo Relativo di Minoranza (Superlativul Relativ de Inferioritate) se formeazã cu ajutorul adverbului meno, articulat cu articol hotãrât: “Sta il meno confortevolmente possibile”.

3.b. Il Superlativo Assoluto (Superlativul Absolut) se formeazã cu ajutorul adjectivului moltosau prin adãugarea sufixelor:  – issimo la forma de pozitiv a adverbului şi mente la forma de superlativ absolut a adjectivului din care provine adverbul: “Corre molto velocemente – velocissimamente.

         Alte adverbe simple de mod sunt: anche – şi, de asemenea; inoltre – în plus, în afarã de…; magàri – mãcar, chiar, cel putin; sempre – mereu, întotdeauna; volentiri – cu plãcere: “Lo sa anche lui.”, “Non aveva più soldi e inoltre aveva anche debiti.”, “Magàri fossi io così ricco!” (magàri + conjunctiv), “Arriva sempre tardi”, “Verrò volentieri alla festa.”

         În afarã de adjectivele buonoşi cattivo, cãrora le corespund adverbele beneşi male, toate celelalte adjective formeazã adverbe cu ajutorul sufixelor prezentate anterior: rapidamente, seriamente, chiaramente etc.

         Le Locuzioni Avverbiali di Modo (Locutiunile Adverbiale de Mod) se formeazã din adjective sau substantive precedate de prepozitii:

d’abitudine – de obicei                             con osservanza – cu respect

di buon grado – de bunãvoie                    da poco – de nimic

di buona voglia – de bunãvoie                  di rado – de obicei

in concordanza – în conformitate cu         con rapidità – repede

in conformità a – în conformitate cu         di recente – recent

in generale în general                             con riferimento a – referitor la, ca                                                                                                                     rãspuns la

a lungo –îndelung                                    in riferimento a – referitor la, ca                                                                                                                       rãspuns la

di mal grado – împotriva vointei                a rispetto di – în comparatie cu

di mala voglia – împotriva vointei              con rispetto – cu respect

di nuovo din nou                                    di solito – de obicei

         Întotdeauna se vor folosi ca adverbe, constructiile: a più non posso – cât se poate de tare, pânã când nu mai pot, volente o nolente – vrând nevrând etc.

         Anumite adverbe au forme alterate: “Va benone!” – o duc binişor, “Sto maluccio.” – o duc destul de rãu, “Se ne veniva adagino adagino.” – se venea încetişor, încetişor.

Il Comparativo ed  Il                                       Comparativul şi Superlativul

Superlativo degli Avverbi a                      Adverbelor derivate din    latina                                                                                                                                   
 Derivazione Latina                                                                                                                                                   
                                                                                                                                                                                                                       

bene

meglio

benissimo, ottimamente

male

peggio

malissimo, pessimamente

molto

più

mpltissimo, massimamente

poco

meno

pochissimo, minimamente

                  

Avverbi di Luogo                         Adverbe de Loc

ed Avverbi Relativi                                                       Şi Adverbe Relative

Gli Avverbi di Luogo (Adverbele de Loc)

         Multe adverbe de loc sunt derivate din adverbe demonstrative şi, ca şi acestea, indicã:

1.      – apropierea celui care vorbeşte: qui – aici, qua – aici, quassù – aici sus, quaggiù – aici jos.

2.      apropierea celui ce ascultã: costí – acolo, costà – acolo, costassù – acolo sus, costaggiú –acolo jos.

3.      locuri îndepãrtate de cel ce vorbeşte sau cel ce ascultã: – acolo, – acolo, lassù – acolo sus, laggiú – acolo jos.

Alte adverbe de loc sunt:

altronde – în altã parte       dentro – înãuntru          sopra –deasupra

altrove – în altã parte          dietro – în spate           sotto – dedesubt

ci – acolo, aici                     fuori – afarã                 vi –acolo, aici

dappertutto – peste tot       lontano – departe          vicino – aproape

davanti – înainte                 ne –acolo, aici


Însotite de prepozitia a (sau fãrã aceasta) multe adverbe devin locutiuni adverbiale: “La ragazza sta

davanti alla casa, vicino al mercato, lontano dal centro, dentro il palazzo.”

            Nu confundati adverbele cu prepozitiile: “Sta fuori!” – stã  afarã (adverb), “Sta fuori le mura.” – stã în afara zidurilor (prepozitie).

Gli Avverbi Relativi (Adverbele Relative)

Ca Adverbe Relative trebuiesc considerate: ove – unde, dove – unde, donde – de unde, onde – de

unde, dovunque – oriunde, deoarece, pe lângã faptul cã determinã un loc, acestea contin şi un pronume relativ: “Verrò dovestarà lui = Verrò lì dove sta lui (in quel luogo).” Aceste adverbe sunt şi interogative: “Dove vai?”,  “Donde viene?”

            Dovunque şi ovunque au valoare nedefinitã: “Il Signore si trova dovunque!” (Il Signore si trova inqualsiasi luogo in cui ci siamo anche noi.), “Mario si trovava dovunque fosse anche lui.” – Mario se aflã în orice loc în care era şi ea. Când fraza nu se continuã cu un al doilea verb, în locul lui dovunque se va spune dappertutto; dovunque cere verbu la conjunctiv.

Avverbi di tempo                                                Adverbe de Timp

Cele mai frecvente Adverbe De Timp – care indicã prezentul, trecutul şi viitorul – sunt:
adesso – acum                              mai –vreodatã, niciodatã       
sempre –mereu                            allora – atunci                    
mensilmente – lunar                      settimanalmente – sãptãmânal
           allora allora – chiar atunci            oggi – astãzi                            
           spesso – des, deseori                     l’altroieri-alaltãieri                                                            oggigiorno –astãzi                        stamattina –azi dimineatã
           dopo – dupã                                 ora (or ora) – acum                
           stanotte – azi noapte                     dopodomani – poimâine                                                   poi – dupã                                     stasera – seara asta                                                           frattanto – între timp, deocamndatã presto – curând, devreme       
          sùbito – imediat                             ieri – ieri                                                                          prima – mai înainte                        talvolta – uneori, câteodatã
          intanto – între timp, în acest timp   quando – când                                                                  tardi-tarziu                                     tosto – curând, repede
            
          Adverbul mai se traduce prin  vreodatã, oare în propozitiile interogative, conditionale, dubitative, şi niciodatãîn propozitii negative:”Hai mai visto una cosa del genere?” – ai mai vãzut vreodatã aşa ceva, “Chi mai l’avrebbe saputo?” – cine oare sã fi ştiut, “Non so se sia mai stato in America?” – nu ştiu sã fi fost vreodatã în America, “Non ho maivisto una cosa del genere.” – nu am vãzut niciodatã aşa ceva, “Non vuolescriverti mai.” – nu vrea sã-ti mai scrie niciodatã. Mai se întãreşte uneori prin più: “Non ti voglio vedere mai più.” – nu vreau sã te mai vãd niciodatã. Mai e poi mai va avea un sens negativ: “Mai e poi mai non cambierà.” – niciodatã, absolut niciodatã nu se va schimba.

            Adverbul già se traduce prin deja, şi, fost: “Marcello era già arrivato.” – Marcelo venise deja, “Te l’ho già data” – ti-am şi dat-o, “Abita sul Viale della Repubblica, già Viale Fossi.” – Locuieşte pe bulevardul Republicii, fost b-dul Fossi.

            Giammai subliniazã sensul lui mai: “Non ci tornerà giammai.” – nu se va mai întoarce niciodatã.

           

Le Locuzioni Avverbiali di Tempo (Locutiunile Adverbiale de Timp) sunt:

di buon’ora – devreme     
fra poco – peste putin timp    
poco fa– acum putin timp

d’ora in avanti – de acum înainte   un giorno – într-o zi               
una volta – odatã

d’ora in poi – de acum înainte                                   
nottetempo – în timpul noptii 
l’ultima volta –ultima oarã

di quando in quando –din când în când      
la prima volta– prima oarã    
a volte – uneori

Avverbi di quantità                  Adverbe de Cantitate

Cele mai folosite adverbe de cantitate sunt: molto(mult), poco (putin), meno (mai putin), più (mai

mult), abbastanza (destul), troppo (prea mult), assai(aşa de mult), alquanto (întrucâtva), altrettanto (la fel, de asemenea), nulla (nimic), niente (nimic). Adverbul affato înseamnã “cu totul” propozitii afirmative – “Sei sicuro di aver detto questo? Affato.”; şi “nimic, nicidecum“, precedat de niente în ptopozitiile negative:”Hai saputo questo? Niente affato!”

            Un alt adverb de cantitate (minimã), derivat din latinã, este mica: “Non sta mica male.” – nu stã deloc rãu.

Avverbi opinativi                   Adverbe Care Exprimã O Pãrere

Adverbele care exprimã o opinie sunt de trei feluri:

  1. afirmative: (da), certo (sigur), appunto (întocmai).

  2. de negatie: non (nu), no (nu).

  3. dubitative: forse (poate), probabilmente (probabil).

Alte adverbe:

  1. de asemãnare: così (aşa), come (cum).

  2. de adãugare, care adaugã ceva valorii actiunii: anche (şi), altresi (de asemenea), pure (tot aşa),

perfino (chiar), finànche (pânã şi, chiar şi).

Locuzioni Avverbiali (Locutiuni Adverbiale):
dall’abbondanza = abbondamente    all’improviso= improvvisamente
(din abundantã)                                  (pe neaşteptate)

in un attimo = prestissimo                 insomma= finalmente

(într-o secundã)                                  (în final, în concluzie)

in un batter = prestissimo                 alla marinara= come i marinai

(într-o secundã)                                          (marinãreşte)                                      
a bizzeffe = abbondamente               alla milanese= come fanno i milanesi

(din abundantã)                                   (asemeni milanezilor)

in fretta= rapidamente                      tutt’a un tratto= improvvisamente

(în grabã)                                                                                 (pe neaşteptate)

Avverbi e locuzioni avverbiali                                    Adverbe şi Locutiuni Adverbiale

antonimi e più fermi                                             Antonime, mai Precise

1. Adverbe da calitate:

poco ≠ molto   tanto, quanto abbastanza, ancora  

più ≠ meno                 troppo, assai   punto, affatto

Exemple: “Ho letto molto, più di ieri.”, “Ho letto poco, meno di ieri.”, “Non mi sono riposato affatto.”, “Ho lavorato tanto!”, “Ho lavorato quanto non credevo!”, “Hai dormito abbastanza.”, “Dormi ancora? Non dormo affatto.”

2. Adverbe de mod
bene ≠ male                volentieri ≠ malvolentieri          talmente, perfino
presto ≠ adagio          apposta ≠ casualmente              così, come

Locuzioni Avverbiale:

in affito – cu chirie        

all’improvviso – dintr-o datã           

di passaggio în trecere      

ad alta voce– cu voce tare         

a malpena– cu mare greutate                

a poco a poco – putin câte putin

                  a bassa voce– încet                    

                  a memoria– pe de rost                          

                  a stento cu mare

 a fatica– cu greu                

per mezzo di cu ajutorul, prin  greutate

in fretta– în grabã                                                                        

 ad un tratto dintr-o datã

Exemple:”Parla bene italiano.”, “Lo parla male.”,”Si va presto.”, “Andiamo in fretta.”, “Non si cammina adagio.”, “Risponderò volentieri a quella lettera.”, “Quella cosa l’ha fatta apposta.”, “Era talmente stanco dopo il viaggio.”, “Si deve leggere ad alta voce.”, “Dobbiamo sapere la poesia a memoria.”, “Ad un tratto si alzò e cominciò a parlare.”, “A poco a poco arrivò anche la primavera.”

3. Adverbe de timp:

 prima ≠ poi, dopo          sempre ≠ mai                        tuttora ≠ non più

 presto ≠ tardi                 spesso ≠ raramente               (di) già ≠ non ancora

Locuzioni Avverbiale:

con l’andar del tempo – cu vremea                                     

prima e poi − mai devreme sau mai târziu

in antico odinioarã                                     

di quando in quando  − din când în când

in avvenire − în viitor                                         

quasi mai − aproape niciodatã

di buon’ora − devreme                                        

quasi sempre − aproape mereu

di giorno − ziua                                             

per sempre − pentru totdeauna

a lungo − mult timp                                      

di solito− de obicei

di notte − noaptea                                         

un tempo − cândva

ogni tanto − de obicei                                      

una volta − odatã

d’ora in poi − de acum înainte                            

qualche volta − câteodatã

Exemple: “E’ tuttora (ancora) in casa, o è già partito?”, “E’ partito per sempre.”, “Lei va spesso in città.”, “Ci va raramente (di rado).”, “Con l’andar del tempo imparerà tutte le lezioni.”, “D’ora in poi (in avvenire) farò quello che mi piace.”

4. Adverbe de Loc:

da qua – de aici          quaggiù (aici sus) ≠  lassù (acolo jos)          su – sus

a là – acolo                  qui, qua (aici) ≠  lì, là (acolo)                    giu – jos

Locuzioni Avverbiale:

da vicino – de aproape                                              

al di qua– dincoace de          

da lontano      – de departe                                       

al di là – dincolo de

da ogni parte – de fiecare parte                                             

a destra – la dreapta

da una parte all’altra – dintr-o parte în alta                         

a sinistra– la stânga

a pochi passi – la câtiva paşi

Exemple: “Vieni qui.”, “Non andare di .”, “Gira, di qui, gira di là, decìdeti, si passa da qui a qui.”, “Andiamo lassù o restiamo quaggiù?”, “Si va a destra o a sinistra?”, “Si passa al di là del fiume.”, “Lei abita a pochi passi da qui.”, “Da ogni parte vedevo gente portando dei fiori.”

5. Adverbe de Afirmatie, de Negatie, Dubitative
certo                 neanche                      niente                  forse
proprio            nemmeno                    nulla                    chissà

sicuro              neppure                        davvero               eccome

Locuzioni Avverbiale:

di certo– sigur                                                 in verità – într-adevãr            

di sicuro – sigur                                              del tutto– total

senza dubbio – fãrã îndoialã                             mica    – deloc

senz’altro– dintr-o parte în alta                          per nulla – pentru nimic

Exemple: “In questa casa non trovi neppure (neanche, nemmeno) un po’ di pane.”, “Ero proprio (davvero) felice.”, “Tu non sei contenta per nulla (affatto).”, “Questo non è mica vero!”, “Certo che lo so!”, “Sicuro che viene”, “Eccome non saperlo!”, “Non so nulla“, “Forse ci tornerò.”, “E’ un americano di sicuro (di certo, senza dubbio, senz’altro).”, ” La strada è deserta del tutto (completamente).”

          sicuro                   neppure                 davvero              eccome

Locuzioni Avverbiale:

di certo– sigur                                            in verità – într-adevãr  

di sicuro – sigur                                         del tutto– total

senza dubbio – fãrã îndoialã                     mica – deloc

senz’altro– dintr-o parte în alta                per nulla – pentru nimic

Exemple: “In questa casa non trovi neppure (neanche, nemmeno) un po’ di pane.”, “Ero proprio (davvero) felice.”, “Tu non sei contenta per nulla (affatto).”, “Questo non è mica vero!”, “Certo che lo so!”, “Sicuro che viene”, “Eccome non saperlo!”, “Non so nulla“, “Forse ci tornerò.”, “E’ un americano di sicuro (di certo, senza dubbio, senz’altro).”, ” La strada è deserta del tutto (completamente).”






P.S.Haide să ne întâlnim şi pe Facebook.Iar cu un singur Like vei primi toate noutăţile de pe blog.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Dovedeşte că nu eşti robot *

Protected by WP Anti Spam