Articolul

Articolul

 L’Articolo determinativo.                Articolul Hotãrât.

 

L’uso Dell’articolo Determinativo     Folosirea Articolului                                                                                   Hotãrât

 

           În limba italianã articolul este de douã tipuri: determinativo (hotãrât) şi indeterminativo (nehotãrât). Articolul hotãrât are urmãtorele forme:
Masculin-singular-il   lo    l’
             -plural-   il    gli   gli
Feminin-singular-la     l’
             -plural-   le    le
  1. Articolul Il se  foloseşte pentru substantivele şi adjectivele masculine care încep cu consoanã cu exceptia celor ce încep cu s impura (s + consoanã), x, z, y, ps, pn, gn, cele şapte exceptii: il banco (banca), il cibo (mâncarea), il dono (darul), il fatto (faptul), il giorno (ziua), il letto (patul), il mondo (lumea), il nonno (bunic), il padre (tatãl), il ricordo (amintirea), il sorriso (surâsul), il tetto (acoperişul), il vecchio (bãtrânul), il kimono (chimonoul), fãcând pluralul : i banchi, i cibi, i doni, i fatti, i giorni, i letti, i mondi, i nonni, i padri, i ricordi, i sorrisi, i tetti, i vecchi, i kimoni.
  1. Articolul Lo se foloseste pentru substantivele şi adjectivele masculine ce încep în impura, x, z, y, ps, pn, gn, cele şapte exceptii: lo sbaglio (greşeala), lo xilografo (xilograful), lo zeffiro (zefirul), lo yogurt (iaurtul), lo psicologo (psihologul), lo pneumatico (pneul), lo gnomo (spiriduşul), care fac pluralul: gli sbagli, gli xilografi, gli zeffir.
  1. Articolul Lo se elide în fata substantivelor masculine care încep în vocalã. Pluralul sãu Gli se poate apostrofa doar în fata vocalei i: l’italiano – gl’italiani (italianul – italienii): l’allievo – gli allievi (elevul – elevii), l’amico – gli amici (prietenul – prietenii), l’attaccapanni – gli attaccapanni(cuierul – cuierele), l’elemento – gli elementi (elementul – elementele), l’orso – gli orsi (ursul – urşii), l’uomo – gli uomini (omul – oamenii).
  1. Articolul La se foloseşte în fata substantivelor şi adjectivelor feminine care încep cu consoanã: la carta (hârtia), la cattedra (catedra), la donna (femeia), la fragola (fraga), la guerra (rãzboiul), la lampada (lampa), la macchina (maşina), la notte (noaptea), la primavera (primãvara), la regina(regina), la simfonia(simfonia), latela (pânza), la vespa (viespea), la zanzara (tântarul), care fac pluralul: le carte, le cattedre, le donne, le fragole, le guerre, le lampade, le macchine, le notti, le primavere, le regine, le simfonie, le tele, le vespe, le zanzare.
  1. Articolul La se elide în fata substantivelor feminine ce încep 
cu vocalã devenind L’, în timp ce articolul Le nu se elide niciodatã: l’amica – le amiche (prietena – prietenele), l’erba – le erba (iarba – ierburile), l’onda – le onde (unda – undele), l’ultima – le ultime (ultima – ultimele), l’intenzione – le intenzioni (intentia – intentiile). 

Nota: 

 Când un rând se terminã şi trebuie sã se treacã la un alt rând cuvintele articulate se despart în silabe în felul urmãtor: l’a-mi-co (prietenul), l’an-no (anul), l’er-ba (iarba), l’uo-mo (omul). 

Articolul este cerut de cuvântul care va fi articulat, nu numai de substantiv: il giovane studioso (tânãrul studios) – lo studioso giovane (tânãrul studios), il zio vecchio (bãtrânul unchi) – il vecchio zio (bãtrânul unchi), la voce ammirabile (vocea admirabilã) – l’ammirabile voce (vocea admirabilã). 

Folosirea articolului hotãrât: 

Articolul hotãrât se foloseşte în urmãtoarle cazuri:

 

  1. în fata numelor atunci când este vorba de o mare personalitate: Il Verdi, Il Pascoli, Il Carducci. Dacã persoana este foarte popularã şi recunoscutã articolul nu se mai foloseşte: Colombo, Garibaldi.
  1. în fata numelor care indicã întreaga familie: I Medici, I Malavoglia, I Rossi. 
  2. în fata numelor de tãri, regiuni, provincii, continente: La Romania, L’Olanda, La Toscana, Il Piemonte, L’America. Exceptii: – când se indicã provenienta tãrilor, a provinciilor etc., articolul se omite: Il parlamento d’Inghilterra (parlamentul Angliei). L’Ambasciata d’Italia (Ambasada Italiei).
               – când aceste substantive sunt precedate de prepozitia in, articolul este omis: Vado in Italia (Merg în Italia). Torno in Romania (Mã întorc în România). 

  1. în fata numelor marilor insule şi a grupurilor de insule: La Sicilia, La Sardegna, Le Filippine.
  1. în fata numelor de munti: Le Alpi, I Carpazi, gli Appennini, il Cervino. Exceptie fac numele de origine greacã – Olimpo.
  1. în fata numelor marilor râuri şi lacuri: L’Adriatico, Il  Mediteraneo, Il Po, Il Garda, Il Mar Nero, Il Danubio.
  1. în fata adjectivului posesiv urmat de un substantiv: il tuo quaderno (caietul tãu), la nostra lezione (lectia noastrã).
  1. în fata numeralelor cardinale cu functie determinativã: le tre riviste comprate (cele trei reviste cumpãrate), i quattro punti cardinali (cele patru puncte cardinale).
  1. în fata numeralelor ordinale: il primo (primul), il secondo (al doilea), il terzo anno (al treilea an).
  1. între adjectivele ambedue, tutto, mezzo şi substantivul care le urmeazã: ambedue i ragazzi (ambii bãieti), in mezzo alla strada (în mijlocul strãzii), tutto il mondo (toatã lumea).
  1. în fata oricãrui cuvânt care este substantivizat: il come (modalitatea), il fare (fãcutul), il perché (cauza), il domani (ziua de mâine).
  1. în expresii: “dare del tu, dare del lei” (a vorbi cu tu, cu Dvs.). 
 L’ARTICOLO INDETERMINATIVO.                                  FOLOSIREA ARTICOLULUI NEHOTĂRÂT               
L’USO DELL’ARTICOLO INDETERMINATIVO               FOLOSIREA   ARTICOLULUI NEHOTĂRÂT                                                                                                           

Articoul Nehotãrât are în limba italianã urmãtoarele forme: 

Singular-masculin-un,uno
            -feminin-una,un


Pluralul inexistent în limba italianã, este substituit în folosirea practicã de cãtre adjectivul pronominal nedefinit alcuni (unii), alcune (unele), certi (anumiti), certe (anumite), sau de prepozitia articulatã di. 

Articolul nehotãrât se foloseşte în fata numeralelor cardinale pentru a indica aproximatia numericã: C’erano, credo, un sette, otto ragazzi. 

           Articoulul un se foloseşte în fata substantivelor masculine care încep în consoanã normalã b,d,f,g,l,m,n,p,q,r,s,t,v: un babbo (un tãtic), un cielo (un cer), un frutto (un fruct), un genere (un gen), un leone (un leu), un mezzo (un mijloc, o jumãtate), un nano (un pitic), un patto (un pact), un quarto (un sfert), un raggio (o razã), un soldato (un soldat), un titolo (un titlu), un vulcano (un vulcan). 

           Articolul unose foloseşte în fata substantivelor masculine ce încep cu consoanã de exceptie S impura, gn, ps, x, y, z: uno scoiatolo (o veveritã), uno gnocco (o gãluşcã), uno xilofono (un xolofon), uno yogurt (un iaurt). 

           Articoulul un se foloseşte în fata substantivelor masculine care încep în vocalã: un uomo (un bãrbat), un ingegnere (un inginer), un amico (un prieten), un eroe (un erou). 

           Articolul unase foloseşte în fata substantivelor feminine ce încep în consoanã: una domenica (o duminicã), una colonna (o coloanã), una zebra (o zebrã), una teleferica (un teleferic), una santa (o sfântã). 

           Articolul un’se foloseşte în fata substantivelor feminine ce încep în vocalã: un’anima (un suflet), un’età (o vârstã), un’inglese (o englezoaicã), un’oliva (o mãslinã), un’unità (o unitate).
 L’OMMISSIONE DELL’ARTICOLO                                 Omiterea Articolului
ARTICOLUL se omite în urmãtoarele cazuri: 

1.      în fata adjectivelor demonstrative questo (acesta), quello (aceea): questo fiore (aceast –nu– il questo fiore
2.      în fata numelor care indicã zilele sãptãmânii şi lunile anului: lunedi, martedi, sabato, gennaio,marzo, maggio, luglio, ottobre. Exceptie: La domenica. Când acestea sunt urmate de un determinant primesc articol: il sabato scorso (sâmbãta trecutã), il settembre prossimo (septembrie viitor)
3.      în fata substantivelor care indicã gradele de rudenie, cu exceptia lui nonno, nonna (ca substantiv) şi de loro (ca adjectiv posesiv): mia madre(mama mea), tuo padre (tatãl tãu), nostro cugino (verişorul nostru), il mio nonno (bunicul meu), la sua nonna (bunica sa), il loro fratello (fratele lor). La plural, aceste substantive însotite de adjectivul posesiv primesc articol: i miei genitori(pãrintii mei), le tue zie(mãtuşile tale), le sue sorelle(surorile lui). De asemenea primesc articol când aceste substantive sunt diminutive: il mio fratellino (frãtiorul meu), la tua sorellina (sora ta), il suo babbo (tãticul sãu).
4.      în fata numelor proprii (nume de persoane, nume de localitãti): Fernando, Parigi, Bucarest. 

Dacã aceste nume sunt acompaniate de un determinant vor fi acompaniate de articol: la bella Firenze (frumoasa Florenta), l’antica Roma (antica Roma). 

5.      în fata substantivelor “Dio, Iddio” (Dumnezeu, Zeu): Credo in Dio. 

6.      în fata substantivelor care indicã, împreunã cu alte cuvinte, expresii pietrificate: non aver paura –a nu avea fricã, cambiar idea– a-şi schimba ideea.
7.      în fata substantivelor care fac parte din expresii, zicãtori, proverbe: a fior d’acqua – la suprafata apei, da capo a piedi – de sus pânã jos, a caval donno non si guarda in bocca – calul de dar nu se cautã de dinti.
8.      în fata substantivelor care fac parte din anumite locutiuni adverbiale: avere per certo – a lua ca sigur, prendere per sicuro – a lua ca sigur.
 
L’ARTICOLO PARTITIVO 
  ARTICOLUL PARTITIV
 
articolul partitiv exprimã o parte luatã din întreg, o cantitate anume, un numãr nedeterminat. În limba italianã acesta se exprimã prin prepozitia articulatã Di – del, dello, della, dell’, dei, degli, delle, tradusã prin nişte, sau în cazul în care în limba românã nu se foloseşte nici un articol: manânc pâine, ascult muzicã. 

Acesta se foloseşte când cantitatea, substanta numelui enuntat nu este specificatã: Mangio del pane, ascolto della musica, bevo dell’acqua, ho letto dei libri, compro delle banane. – Mãnânc (nişte) pâine, ascult muzicã, beau apã, am citit (nişte) cãrti, cumpãr banane. 

În limba italianã este corect sã se spunã: Ascolto della musica, pe când în limba românã este corect sã se spunã: Ascult muzicã – nu – nişte muzicã. 

Corespondentul sãu în alte limbi este: du lait, de la creme, de l’eau – (nişte) lapte, cremã, apã (fr.); some bread, some tea – (nişte) pâine, ceai (en.) 

articolul partitiv nu se foloseşte în trei situatii: 

  1. când în fata sa este o altã prepozitie: Vado dagli amici – merg la prieteni.– nu se va putea spune –Vado da degli amici.
  1. când în propozitie este o enumerare: Per preparare il dolce occorrono farina, burro, uova, zucchero ed aromi. – Pentru a pregãti prãjitura trebuie fãinã, unt, ouã, zahãr şi arome.
  1. când propozitia respectivã este negativã: Hai degli amici? Si, io ho degli amici. No, io non ho amici.Ai prieteni? Da, eu am prieteni. Nu, eu nu am prieteni.
Prepozitia articulatã Di poate fi înlocuitã de pronumele partitiv Ne(din aceasta, acestea) care este invariabil. La întrebarea Hai degliamici? (Ai prieteni) se poate rãspunde Si, io ho degli amici. sau Si, ne ho. // No, non ho amici. sau Non ne ho.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Dovedeşte că nu eşti robot *

Protected by WP Anti Spam