Prenumele

Prenumele

 I Pronomi Indiretti                                      Pronumele Complemente (Complementi)                                                                                                       Indirecte                             
 
Pronumele Indirecte sunt pronumele personale cu functia de complement indirectexprimate prin formele atone în Dativ: a me – mi, a te – ti, a lui – gli, a lei – le,  a noi – ci, a voi – vi, a loro – loro:
a me il libro. – Mi dà il libro. (Îmi dã cartea.)                 Dà a noi il libro. – Ci dà il libro. (Ne dã cartea.)
a te il libro. – Ti dà il libro. (Îti dã  cartea.)                      Dà a voi il libro. – Vi dà il libro. (Vã dã cartea.)
a lui il libro. – Glidà il libro. (Îi dã cartea.)                     Dà a loro il libro. – Dà loro il libro. (Le dã cartea.)
a lei il libro. – Le dà il libro. (Îi dã cartea.)                      Dà a loro il libro. – Dà loro il libro. (Le dã cartea.)
         Complementul indirect rãspunde la întrebarea A chi do (offro, parlo etc.)?
 
 I Pronomi diretti                                Pronumele Complemente
(Complementi)                                                  Directe
                                     
Pronumele Directe sunt pronumele personale cu functia de complement directexprimate prin formele atone în Acuzativ: me – mi, te – ti, lui – lo, lei – la, noi – ci, voi – vi, essi – li, esse – le: Mario vede me – mi vede // vede te – ti vede // vede lui – lo vede // vede lei – la vede // vede noi – ci vede // vede voi – vi vede // vede essi – li vede // vede esse – le vede. (Mario mã vede // te vede // îl vede // o vede // ne vede // vã vede // îi vede // le vede)
 
 I pronomi Combinati  (Accopiati)                                     Pronumele Combinate (Ci + Cd)

Pronumele Combinate rezultã din combinatia formelor atone ale Pronumelor Directe (în Acuzativ) cu cele ale Pronumelor Indirecte (în Dativ) în forma: Dativ + Acuzativ + Verb = C.I. + C.d. + Vb
Mi + Lo, La, Li, Le

 

Me lo, Me la, Me li, Me le

 

Mi-l, Mi-o, Mi-i, Mi le

 

Ti + Lo, La, Li, Le
Te lo, Te la, Te li, Te le

 

Ti-l, Ti-o, Ti-i, Ti le

 

Gli + Lo, La, Li, Le
Glielo, Gliela, Glieli, Gliele

 

I-l, I-o, I-i, I le

 

Le + Lo, La, Li, Le
Glielo, Gliela, Glieli, Gliele
I-l, I-o, I-i, I Le

 

LE + Lo, La, Li, Le
Glielo, Gliela, Glieli, Gliele
Vi-l, Vi-o, Vi-i, Vi le
Ci + Lo, La, Li, Le
Ce Lo, Ce La, Ce li, Ce Le
Ni-l, Ni-o, Ni-i, Ni le
Vi + Lo, La, Li, Le
Ve Lo, Ve La, Ve Li, Ve Le
Vi-l, Vi-o, Vi-i, Vi le
Loro + Lo, La, Li, Le
Lo, La, Li, Le …..Loro
Îi, O, Ii, Le……..Lor
LORO + Lo, La, Li, Le
Glielo, Gliela, Glieli, Gliele

 

Vi-l, Vi-o, Vi-i, Vi le
           Ca şi în limba românã, complementul indirect precede complementul direct. Atunci când acestea se combinã cu pronumele directe, formele atone în dativ, mi, ti, ci, videvin me, te, ce, ve
           Pronumele Indirect de persoana a IIIª plural are aceleaşi forme pentru masculin şi feminin când este combinat cu Pronumele Direct: Glielo – Mario mi da il libro, la rivista, libri, le riviste…Mario me lo da, me lada, me li da, me le da. Pentru plural loro sau Lorova rãmâne invariabil, dar topica va fi schimbatã: Da loro il quadernoLo do loro (Le dau lor caietul – Li-l dau lor), Scrivoquesta letteraLa scrivo Loro (Vã scriu Dumneavoastrã aceastã scrisoare – V-o scriu).
           Pronumele aton masculin în Acuzativ  –  Lo se  foloseşte şi în expresiile impersonale, cum ar fi: Lo so, lo capisco, non lo devi fare = Ştiu, înteleg, nu trebuie sã faci acest lucru.
Atunci când acompaniazã verbe la moduri nepredicative (infinitiv, gerunziu, participiu) aceste forme pronominale se gãsesc în pozitie encliticã: Dandomelo, farcela, scrittovi, parlandogliene = dându-mi-o, a ne-o face, care v-a fost scris, vorbindu-i despre acesta.
           Formele pronominale enclitice (în acuzativ) se unesc şi cu cuvântul ecco (iatã), în modul urmãtor: eccomi, eccoti, eccolo, eccola, eccoLa, eccoci, eccovi, eccoli, eccole, eccoLe.
 
 Il Pronome Relativo
În limba italianã sunt şase Pronume Relative:
 il, la quale = care (sg.)                            
 i, le quali = care (pl.)
 che = care
quali, quale = care
chi = care
quanto = cât
onde = pentru care, de la care, cu care.
Fraza româneascã < Fata pe care o cunosc se numeşte Maria>se poate traduce în limba italianã în
douã moduri:
 La ragazza che conosco si chiama Maria.
La ragazza la quale conosco si chiama Maria.
 Pronumele il, la qualese poate declina:
                         Singular                                               Plural
                        N.         il, la quale                                           i, le quali
                       G.            del quale, della quale                           dei quali, delle quali
                        D.         al quale, alla quale                             ai quali, alle quali
                        Ac.       il quale, la quale                                  i quali, le quali

 Pronumele cheare pentru G. şi D. formele di cui, a cui:”Il ragazzo del quale libro ho letto è il mio collega”/ “Il ragazzo di cuilibro ho letto è il mio collega” – Bãiatul a cãrui carte am citit-o este colegul meu.
“La ragazza alla quale ho dato i fiori è mia cognata”/”La ragazza a cui ho dato i fiori è la mia cognata” – Fata cãreia i-am dat florile este cumnata mea.  Pentru genitiv prepozitia di poate fi înlocuitã de articolul partitiv:”Il ragazzo di cui fratello conosco è greco” <=>“Il ragazzo il cui fratello conosco è greco” – Bãiatul, pe al cãrui frate îl cunosc, este grec.
 Pronumele chieste invariabil: “Chi vuole lavorare, lavora” – Cine vrea sã lucreze, lucreazã.
 Quanto (echivalentul lui “tutto ciò che”) şi quanti(echivalentul lui “tutti quelli che”) sunt invariabile: “Dimmi quantone sai” – Spune-mi tot ceea ce şti., “Quanti conosco ne sono d’accordo” – Toti pe care îi cunosc sunt de acord cu aceasta.
Quale (quali) se foloseşte pentru a relua o idee: “Ti ho prestato il libro, quale mi devi restituire subito” – Ti-am împrumutat cartea, pe care trebuie sã mi-o restitui repede.
F Onde are mai multe sensuri: da cui (de care), dal quale (de unde), con qui (cu care), con la quale (cu care), per la quale (pentru care), per la qual cosa (pentru care lucru): “Il paese onde ci separa il mare” – Tara de care ne desparte marea, “Il posto onde vengo” – Locul de unde vin, “L’opera onde ha vinto il premio” – Opera cu care a câştigat premiul.
 
 Il Pronome e l’Aggettivo Interrogativo
I Pronomi Interrogativi (Pronumele interogative) substituie numele de persoane, obiecte în
propozitiile. Acestea sunt:
 Chi? (cine?) – pentru nume de persoanã – având formã unicã de singular, este numai pronume. Acesta poate fi declinat: Chi?(N.), Di chi? (G.), A chi? (D.), Chi? (Ac.): “Chi parla? “– Cine vorbeşte?, “A chi parla?” – Cui vorbeşti?
 Che?(ce?, care?) – pentru numele de obiecte, este doar adjectiv: “Checosa mi dici?” – Ce-mi spui?, “Che ragazzo conosci?” – Ce bãiat cunoşti?
 Quale? (care?) – pentru numele de persoane şi de obiecte: “Quale ragazza ti piace? “– ce fatã îti place?, “Quale libro compri?” – ce carte cumpri?
 Quanto? (cât?) – pentru nume de persoane şi obiecte, este pronume şi adjectiv. Este variabil, având gen şi numãr: “Quantocostano le mele?” – Cât costã merele?, “Quanto paghi d’affito?” – Cât plãteşti chiria?,  “Quanti studenti ci sono nell’aula?”- Câti studenti în clasã?

I Pronomi e gli Aggettivi            Pronumele şi Adjectivele de Rafforzati e           d’Identità                                                                    Întarire şi de Identitate
I Pronomi e gli Aggettivi Rafforzati e d’Identità (Pronumele şi Adjectivele de întãrire şi de
Identitate) au urmãtoarele forme:
 stesso, stessa, stessi, stesseînsumi, însãmi, înşişi, însãşi ~au valoare de adjective de întãrire atunci când însotesc un pronume: “Io stessoho affermato questo” – eu însumi am afirmat acest lucru.
 Când se gãseşte între adjectivul posesiv şi substantiv, stessose traduce prin propriu: “Questa è la loro stessa (propria) opinione” – Aceasta este pãrerea lor proprie.
 Când se gãseşte dupã substantiv,subliniind sensul acestuia, stessose traduce prin însuşi, chiar: “Il suo amico stesso me l’ha detto” – mi-a spus-o chiar prietenul sãu.
F Când substantivul este precedat de pronumele posesiv, adjectivul de întãrire se va aşeza în fata acestuia, dupã articol: “Le stesse sue abitudini” – aceleaşi obiceiuri ale sale, “I medesimi loro problemi” – aceleaşi probleme ale lor.
 stesso poate avea şi functie adverbialã: “Con o senza denaro, io ci vado lo stesso” – cu sau fãrã bani, eu tot (oricum) plec.
 stessopoate avea sens neutru, corespunzând lui ciò: “Ha fatto lo stesso” – a fãcut la fel, “Gli e capito lo stesso” – i s-a întâmplat acelaşi lucru.
 medesimo, medesima, medesimi, medesimeacelaşi, aceeaşi, aceiaşi, aceleaşi~au valoare de adjective de identitate şi sunt însotite de un subtsntiv sau un pronume: “E’ venuto il medesimo studente” – a venit acelaşi student.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Dovedeşte că nu eşti robot *

Protected by WP Anti Spam