Încă un an am încheiat, încă un an plin de experiențe și aventuri. Nu aveam niciun plan pentru 2024, dar pe parcurs lucrurile s-au așezat foarte frumos. Deși am avut doar o ieșire în afara țării, în superbul Cipru, am explorat mult prin România, multe locuri naturale și activități în premieră pentru noi, rafting și caiac.
Ianuarie. În apropiere de ziua mea, pe la jumătatea lunii, am plecat pentru 3 zile către Bucovina. Ne-am stabilit tabăra de bază în Sadova de unde am plecat să vizităm împrejurimile. Am ajuns la Cheile Moara Dracului, Panorama Bucovinei, lacul Iezerul Sadovei, am făcut traseul către Vf. Giumalău, dar am renunțat în creastă din cauza viscolului, iar la întoarcerea spre casă am oprit la Crescătoria de cerbi de la Dârmoxa.
Februarie. În weekend-ul de Dragobete am mers în Harghita cu gândul să facem un traseu pe zăpadă și să descoperim locuri noi. Am făcut traseul către Vf. Harghita Mădăraș, 1801 m, și am vizitat Cascada Javardi, Galeria porților secuiești, Mini Transilvania Park și Statuia lui Iisus de pe dealul Gordon – cea mai înaltă statuie a lui Iisus din Europa de Est.
În Vrancea: Mausoleul Mărășești.
Martie. La începutul lunii am fost în căutarea primăverii în Dobrogea. Am revenit pe traseul Cozluk unde am găsit poieni întregi de ghiocei, dar și brândușe vărgate. O altă zi a dedicat-o căutării Cascadei Bufna din județul Buzău, dar la scurtă distanță de Vintileasca. Nu este traseu marcat către ea, dar am zis să ne încercăm norocul li chiar a fost cu bucurie.
În Vrancea: Pădurea Merișor, Măgura Odobești, Schitul și Poiana Muntioru.
Aprilie. La începutul lunii am ajuns la Cascada Mișina care se lasă greu descoperită. Ea se află ascunsă în Munții Vrancei, iar traseul nu este marcat și a trebuit să găsim pe cineva care știa traseul. Pe lângă bucuria acestei reușite, am întâlnit salamandre, 5 la număr, nu mai văzusem una de vreo 10 ani și cu fiecare ieșire în natură speram să le întâlnesc.
Aproape de sfârșitul lunii ne-am întors în Dobrogea să admiram bujorii sălbatici, însă am ajuns prea devreme, abia înfloreau. Cu această ocazie am revăzut Cetatea Enisala și am vizitat și Lacul Iacobdeal unde ne-am și plimbat cu bărcuța.
Am încheiat luna cu o vizită la Focul Viu de la Andreaiașu de Jos.
Mai. Facem cum facem și ajungem mereu în Buzău. De data aceasta, la Trovanții din Chiojdu. Mai puțin cunoscuți decât ,,frățiorii” de la Ulmet, dar foarte interesanți.
Traseul este marcat încă din sat, bandă albastră, și poate fi parcurs într-o oră, în funcție de antrenamentul fiecăruia. Ne-a plăcut tare mult!
Apoi am oprit și la fosta Mănăstire Domirești din satul Poșta, județul Buzău, o biserică cu o soartă asemănătoare cu cea a Bisericii Cazaclii din Odobești.
Ultima zi din mai ne-a prins pe drum spre Râu Sadului. Pe parcurs am vizitat Cetatea Făgăraș, Biserica fortificată din Cisnădioara și am făcut și o scurtă plimbare prin Sibiu.
Iunie. Prima zi, de Ziua Copilului, am ajuns pentru prima dată în munții Cindrel. Am făcut un traseu ușor tip circuit până la Căsuța MGS, urcând pe punct galben din Râu Sadului și am coborât pe punct roșu. În total au fost 5 ore, 2 ore la dus și o oră și 30 minute la întoarcere. De restul, am stat în hamac. Un traseu deosebit, cu peisaje superbe și mulți fragi.
În drum spre casă am făcut câteva opriri: Mediaș, Cetatea Slimnicului, Biserica fortificată din Valea Viilor, patrimoniu UNESCO, Axente Sever, Ruși și Saschiz.
La jumătatea lunii am ajuns pentru a doua oară pe Vf. Ciucaș, de data asta am ales traseul din Pasul Bratocea. Am sperat să găsim mai mulți rhododendroni, însă am găsit doar câteva tufe răzlețe. N-a fost bai, a compensat cu peisajele și vremea superbă.
Dacă e iunie e și lavandă. Am găsit un câmp de lavandă drăguț în apropiere de Hanu Conachi, Galați, Lavanderia La Jan.
În Vrancea: Dealul Paltinului, Lepșa și Păulești.
Iulie. Și în iulie am ajuns în Buzău, de doua ori chiar. O dată la Sărata Monteoru și Mănăstirea Bradu din Tisău care a fost redeschisă la sfârșitul lunii octombrie 2023 după 160 ani de la închiderea ei. A doua oară la Cascada Cașoca (Pruncea) și Yabba Dabba Doo, un loc foarte frumos pe malul lacului Siriu. Pe lângă vibe-ul deosebit, sunt amenajate numeroase locuri de relaxare, dar și posibilitatea închirierii de caiace și SUP-uri.
În plus, există și o unitate de cazare, restaurant și corturi de tip glamping.
Ne-am întors în Harghita pentru o activitate în premieră pentru noi, caiacul, iar asta s-a întâmplat pe lacul Zetea. A fost cea mai interesantă activitate din ultima perioadă.
Am completat itinerariul cu Tinovul Mohoș și Lacul Sf. Ana și ne-am dat cu bobul de la Băile Homorod.
August. Am petrecut 4 zile în Bucovina unde am îmbinat activități pline de adrenalină cu relaxarea și am experimentat pentru prima dată cazarea la glamping.
Am început cu o tură pe cea mai lungă tiroliană din Romania dintr-un singur segment, Mega Tiroliana Gura Humorului, apoi, rafting pe râul Bistrița.
În Bucovina am vizitat Tinovul Mic din Șaru Dornei și Tinovul Mare din Poiana Stampei.
Am părăsit Bucovina și am ajuns la Lacul Colibița unde ne-am plimbat cu barca cu motor și ne-am fotografiat la photocorner-ul Aripi Colibița Vatra.
Ultima oprire a fost în Toplița unde ne-am dat cu bobul pe cea mai lungă pistă din România și am vizitat Cascada Mezotermală.
În Vrancea: Strâmtura Coza.
Septembrie. În perioada 14 cu 21 septembrie am petrecut o săptămână superbă în minunatul Cipru. Am vizitat cele mai frumoase locuri, dar am reușit li să strecurăm două zile de relaxare.
Itinerariul nostru a fost următorul:
Prima zi în Cipru (fără să număr ziua sosirii) am petrecut-o în Ayia Napa și împrejurimi. Aici am descoperit cele mai frumoase plaje și ape cristaline: plaja Nissi, plaja Konnos, Sea Caves, Love Bridge.
Ziua 2: Nicosia și Larnaca.
Ziua 3 am petrecut-o la plajă, tot în Ayia Napa, dar am căutat și alte plaje: Nissi Beach, Makronissos Beach cu situl arheologic și piscinele naturale din apropiere, The Dome Beach.
Ziua 4: Cascada Millomeris, Situl arheologic Kourion, Stânca Afroditei.
Ziua 5: Canionul Avakas, Blue Lagoon, apus la evapa Edro III.
Ziua 6: Paphos, Coral Bay.
Octombrie. Am revenit pentru 3 zile în zona mea preferată din România, Poarta Carpaților, să admirăm culorile toamnei. Primul obiectiv pe listă: satul Simon și plimbare pe Dealul Balaban.
În altă zi am făcut un circuit către Vf. Bucșa cu plecare din Moieciu de Sus de pe Valea Bângăleasa. A treia oară a fost cu foarte mult noroc, după ce am mai încercat să ajungem pe vârf de două ori în anii trecuți. Am avut o vreme nesperat de frumoasă, caldă și fără vânt.
În a treia zi, Prăpăstiile Zărneștiului și traseul între satul Peștera și Măgura.
Noiembrie. Am început luna cu un traseu în căutarea toamnei în Munții Vrancei, Turnurile Cozei prin Strâmtura Coza. Îmi doream să văd Turnurile și toamna, chiar dacă sus copacii erau deja goi, am avut o zi superbă cu soare blând și foșnet de frunze.
Și am încheiat-o cu un traseu în căutarea iernii tot în Munții Vrancei, Golul Lepșei.
Decembrie. În această lună este ziua domnului meu și am vrut să petrecem un weekend la zăpadă, dar vremea chiar nu a vrut să țină cu noi. În prima zi ne-am cazat pe malul lacului Izvorul Muntelui, iar a doua zi voiam să urcăm pe Vf. Toaca, dar ploua și am reconfigurat traseul: Lacul Roșu unde am găsit zăpadă și ningea foarte frumos în momentul în care am ajuns noi și Rezervația naturală Cheile Șugăului – Munticelu.
Ultima ieșire a anului a fost la Soveja unde am prins o zi de iarnă autentică.
And with that the 2024 season comes to an end!
An Nou cu bucurii, călători în patru zări!
