Substantivul

Substantivul

 Il Nome (Il Sostantivo)                            Substantivul

    Il genere del nome                                 Genul Substantivelor

     secondo il contenuto                                      Dupà Continut


În limba italianã sunt douã genuri: genul masculin (il genere maschile) şi genul feminin (il genere femminile).
 Sunt de genul masculin:

1.       Numele care indicã fiinte masculine: Mario, Giuliano, il ragazzo, il gatto.

2.       Numele lunilor şi zilelor: il marzo, il giovedi. Exceptie: la domenica.

3.       Numele de mãri, lacuri, munti: il Mediterràneo, il Como, il Vesuvio, i Carpazi, i Pirinéi, gli Appennini.

Exceptie: le Alpi, le Dolomiti.

4.       Numele de râuri: il Po, il Danubio. Exceptie: la Marna, la Senna, la Dora.

5.       Numele pomilor fructiferi: il noce, il melo, il pero, l’arancio, l’albicocco (cais), il pesco (piersic), il ciliegio (cireş).
 Sunt de gen feminin:

  1. Numele care indicã fiinte feminine: Rosa, la fanciulla (copila), la gatta. Exceptie:  numele de profesiuni de gen masculin întrebuintate la feminin: il soprano Maria Meneghini Callas.
  1. Numele de oraşe şi insule: la Firenze, la Bucarest, la Sicilia, la Corsica. Exceptie: il Càiro, il Madagascar.
  1. Numele fructelor: la noce, la mela, la pera, l’arancia, l’albicocca, la pesca, la ciliegia. Exceptie: il fico (smochinul), l’ananasso, il ribes (coacãz), il limone(lãmâi), il lampone (zmeura), care aceleaşi forme pentru arbori cât şi pentru fructe.
  1. Câteva nume de plante: la vite (vita de vie), la palma (palmierul), la quercia (stejarul). Aprope toate numele de arbori sunt de genul masculin.
  1. Numele tãrilor şi continentelor: La Romania, l’Italia, la Francia, l’America, l’Europa, l’Asia. Exceptie:il Giappone, il Belgio, il Brasile, il Portogallo, il Canada.
  1. Numele regiunilor: la Toscana, la Liguria, la Transilvania, la Valachia. Exceptie: il Piemonte, il Vèneto, il Banato.
  1. Numele ştiintelor: la fisica, la matematica, la chimica, la medicina.

 Sunt de gen Promiscuo (Ambigen)

– Câteva nume de animale care au doar o singurã formã pentru ambele genuri: il leopardo, la mosca, la tigre, la zanzara. Când se doreşte specificarea genului acestor nume se va spune: il leopardo maschio, il leopardo femmina, il serpente maschio, il serpente femmina.

            Anumite substantive au aceeaşi formã pentru ambele genuri distinctia fãcându-se prin articol: il nipote – la nipote, il cantante (cântãretul) – la cantante(cântãreata), l’artista (artistul, artista), l’autista (şoferul, şoferita), l’inglese (englezul, englezoaica), l’olandese(olandezul, olandeza) etc.


Il genere del nome                                   Genul Substantivelor

secondo la desinenza                                             Dupà DesinentÃ

  1. Numele care la singular se terminã în – o sunt de genul masculin: il quadro, l’uopmo, il tempo,l’àlbero, lo scoiàttolo (veverita). Exceptie: la mano(mâna), la dinamo (dinamul), la radio, la biro, la eco, la moto(motocicleta), l’auto (maşina), la foto (fotografia).
  1. Numele care se terminã la singular în – a sunt de genul feminin: la donna, la casa, la scuola, la porta. Exceptie: numele de origine greacã care se terminã în – a, – ma, – ta: il programma, il sistema, il problema, il poema, il teorema, uil telegramma, l’enigma, il poeta, il pilota, l’atleta.
  1. Substantivele terminate în – ista, – cida sunt întotdeauna de genul masculin: l’artista, l’autista, il pianista, il farmacista, il turista, l’omicida (ucigaşul), il patricida (patricidul). Când aceste nume definesc persoane feminine, genul se schimbã în mod corespunzãtor prin articol: la farmacista, la pianista.
  1. Câteva substantive terminate în – a sunt sunt de genul masculin: il collega, il papa, il duca, il monarca, il patrirca, il boia (cãlãul), il vaglia (mandatul poştal), il nonnulla (fleacul), il peana (imn antic din rãzboi), il gesuita (iezuitul). Uneori câteva dintre aceste nume îşi schimbã articolul şi odatã cu acesta îşi schimbã şi semnificatia: il vaglia (mandatul poştal) – la vaglia (bravura, valoarea)
  1. Numele care se terminã în – e  sunt fie masculine, fie feminine: il padre, la madre, il latte, l’arte, il mare, la carne, il nipote, la nipote. Existã nume propri masculinecare se terminã în – a: Nicòla, Enea, Andrea.
  1. Numele care se terminã în – ù (cuvintele tronche) sunt feminine sunt substantive abstracte sau colective (la virtù, la tribù, la gioventù) şi masculine, când sunt substantive concrete (il bambù, il caucciù). Aceeaşi regulã este valabilã şi pentru cuvintele tronche terminate în – a, – o– e, – i: il podestà(şef de justitie), il falò (foc de tabãrã), il caffè, il martedì, la bontà, la novità.
  1. Numele care se terminã în – e–  i sunt masculine sau feminine: il dolore, il timore (teama), il brìndisi (toastul),  la madre, la tesi, l’anàlisi, la crisi.
  1. Numele care se terminã în consoanã sunt de genul masculin: il tram, il lapis, il càmion, l’àutobus, il filobus, il film, lo sport.

Suffissi Specifici Per Il Genere Del Nome                    Sufixe Specifice Pentru  Genul                                                                                                   Substantivelor

  1. Masculin:

–          – ore: ardore, calore, fiore, cuore, colore, timore, valore, onore, dolore, sudore

–          – one: filone, mattone (cãrãmida), fannullone(pierde-varã), etc. Exceptie: la canzone.

–          – ale: animale, maiale, ospedale, locale, pugnale (pumnal), segnale, stivale (cizmã),tribunale etc. Exceptie: numele provenite din adjective: la morale, la capitale, la cambiale (polita), la spirale
–          – ile: campanile (clopotnita), cortile (curtea), fucile(puşca).

–          – ule: grembiule (şortul).

  1. Feminin:

–          – ione: azione, lezione, opinione, questione, omissione, ragione, regione, riunione etc. Exceptie: il rione (sector al oraşului), il bastione.

–          – aggine: stupidaggine, sfacciataggine (obrãznicie).

–          – iggine: vertiggine (ametealã).

–          – uggine: ruggine.


Nomi Con Significato Diverso al Maschile e Femminile                                                        

   Substantive Cu Semnificatie Diferitã  la Masculin şi la Feminin

il capitale (capitalul)

la capitale (capitala)

il boa (şarpele)

la boa (geamandura)

il tema (tema)

la tema (teama)

il moto (mişcarea)

la moto (motocicleta)

il fine (scopul)

la fine (finalul)

il radio (radiumul)

la radio (radioul)

il vaglia (mandatul poştal)

la vaglia (bravura)

il camerata (camaradul)

la camerata (dormitorul comun)

il fronte (frontul)

la fronte (fruntea)

il pianeta (planeta)

la pianeta (patrafirul)

            Alte substantive schimbã, odatã cu vocala finalã, genul:

il baleno (filgerul)

la balena (balena)

lo scalo (escala)

la scala (scara)

il fóldero (teaca)

la fóldera (cãptuşeala)

il foglio (foaia)

la foglia (frunza)

il mento (bãrbia)

la menta (menta)

il mostro (monstrul)

la mostra (expozitia)

il costo (costul)

la costa (coasta)

il banco (banca)

la banca (banca de investitie)

il pianto (plânsul)

la pianta (planta)

il modo (modul)

la moda (moda)

il mánico (mânerul, teaca)

la manica (mâneca)

il filo (firul)

la fila (şirul, coada)

il mazzo (buchetul)

la mazza (mãciuca)

il razzo (racheta)

la razza (rasa)

il colpo (lovitura)        

la colpa (vina)

il pizzo (ciocul, dantela)

la pizza (plãcinta)

il collo (gâtul)

la colla (cleiul)




 Il nome. La Formazione del         Formarea Pluralului  

       plurale dei nomi                                                             

                                                                       Substantivelor

       

                                                        

  1. Substantivele monosilabice şi polisilabice terminate la singular în vocalã accentuatã, în – i sau în consoanã, nu se schimbã la plural: il tè – i tè, la gru – le gru, la bontà – le bontà, la tesi – le tesi, il film – i film. Nu se mai schimbã la plural nici substantivele nume de familie: Il Medici – I Medici.
  1. De asemenea nu se schimbã la plural:

a). Substantivele feminine terminate în – ie: la serie – le serie, la specie – le specie. Exceptie: la superficie – le superficie, la moglie – le mogli.

b). Substantivele masculine terminate în – a: il boia – i boia, il vaglia – i vaglia.

c). Unele substantive feminine terminate în – o: la foto – le foto, la moto – le moto.

  1. Substantivele masculine terminate în – a fac pluralul în – i: il poeta – i poeti, il poema – i poemi.

  2. Substantivele feminine terminate în – a fac pluralul în – e: la ragazza – le ragazze, la donna – le donne.
  1. Substantivele masculine terminate în – ca, – ga fac pluralul în – chi, – ghi,: il monarca – i monarchi, lo stratega – gli strateghi. Substantivele feminine terminate în – ca, – ga fac pluralul în – che, – ghe: la greca – le greche, la bottega – le botteghe. Exceptie : il belga – i belgi.
  1. Substantivele feminine terminate în – cia, – gia cu i accentuatã sau cu terminatia precedatã de vocalã fac pluralul în – cie, – gie: la farmacia – le farmacie, la bugia – le bugie, la camicia – le camicie, la ciliegia – le ciliegie.
  1. Substantivele feminine terminate în – cie, – gie fãrã i neaccentuatã sau cu terminatia precedatã de consoanã fac pluralul în – ce, – ge: la roccia – le rocce, la spiaggia – le spiagge, la pronuncia – le pronunce, la pioggia – le piogge.
  1. Substantivele masculine terminate în – co, – go – cuvinte plane –  fac pluralul în – chi, – ghi: il turco – i turchi, l’arco – gli archi, il lago – i laghi. Dacã sunt cuvinte alunecãtoare  se vor termina la plural în – ci, – gi: il sindaco – i sindaci, il filologo – i filologi, il parocco – i parocci, il teologo – i teologi. Exceptie: lo stomaco – gli stomaci, il dialogo – i dialoghi.
  1. Substantivele masculine care se terminã în – io – cu i accentuatã – fac pluralul în doppia i (dublã): lo zio – gli zii, il pio – i pii.
  1.  Substantivele masculine terminate în – iofãrã accent – fac pluralul într-un singur i: il raggio –i raggi, il saggio – i saggi. Exceptie: il tempio – i templi.
  1.  Un singur substantiv îşi schimbã genul în functie de numãr: l’eco (f. sg.) – gli echi (m. pl.)


 Nomi Composti                               Substantivele Compuse

Il Plurale dei Nomi Composti               Pluralul Substantivelor 

                                                                              Compuse

I Nomi Composti (Substantivele Compuse) sunt formate din douã sau mai multe elemente: substantiv + adjectiv, verb + substantiv. Pluralul lor se formeazã în mod diferit. De obicei se schimbã doar cel de-al doilea element lexical.

           1. Formeazã pluralul doar cel de-al doilea element lexical:

    1. adjectivul + substantiv: il francobolo – i francoboli (timbrul), la falsariga – le falsarighe(transparent). Exceptie: la mezzaluna – le mezzelune (semiluna), l’altoforno – gli altiforni(furnalul)
    1. verb + substantiv: il segnalibro – i segnalibri (semnul de carte), il grattacielo – i grattacieli(zgârie-nori), l’asciugamano – gli asciugamani (prosopul), il passatempo – i passatempi (distractia), il guardaroba – i guardaroba (garderoba). Dacã cel de-al doilea element este un plural, atunci nu se va schimba: il cantastorie – i cantastorie (rapsod), il cacciavite –i cacciavite (şurubelnitã). Substantivele al cãror termen secund se terminã în – a, nu se schimbã la plural: la cavalcavia – le cavalcavia (podul peste şosea).
    1. substantiv + substantiv: la banconota – le banconote (bancnota), il calvofiore – i calvofiori(conopida), il terremoto – i terremoti (cutrmurul), il pescecane – i pescacani (rechinul).
d.    adverb (prepozitie) + substantiv:  il contrattempo – i contrattempi (contratimp), ilopopranzo– i dopopranzi (dupã – amiaza), la sovrastruttura – le sovrastrutture(suprastructura), il sottoscala – i sottoscala (spatiul de sub scarã), il sopracciglio – le sopracciglia (sprânceana), il contrabbando – i contrabbandi (contrabanda). Prepozitiile contra, sopra dubleazã prima consoanã a celui de-al doilea element, iar contro nu: il contraspionaggio – i contraspionaggi (contraspionajul).
            2. Formeazã pluralul ambele elemente lexicale: il capotecnico – i capitecnici (şeful serviciului tehnic), il pomodoro – i pomidori/i pomodori/i pomidoro (roşia).

3. Substantivele compuse formate cu ajutorul cuvântului capoşi un alt substantiv formeazã pluralul în moduri diferite în functie de ceea ce exprimã cuvântul capo: il capolavoro – i capolavori (capodopera), il capodanno – i cappodanni (anul nou), il capogiro – i capogiri (mateala), il capoluogo – i capoluoghi(capitala de provincie, judet).

Când cuvântul capodesemneazã “persoana care este şeful a ceva sau al unui grup”, pluralul se formeazã doar prin transformarea cuvântului capo, cel de-al doilea element rãmânând invariabil, acest lucru se realizeazã doar în cazul substantivelor masculine: il caposquadra – i capisquadra (şeful de echipã), il capoufficio – i capiufficio (şeful de birou), il capoclasse – i capiclasse (şeful de clasã), il capostazione – i capistazione(şeful de garã), il capotecnico – i capitecnici (şeful serviciului tehnic). În cazul substantivelor feminine pluralul se formeazã lãsând invariabile ambele elemente lexicale, pluralul deducându-se prin articol: la capoclasse – le capoclasse (şefa de clasã), la caposala – le caposala(şefa de salã), la cpoufficio – le capoufficio (şefa de birou).

Când cuvântul capo este doar un simplu atribut, pluralul se formeazã schimbând desinenta celui de-al doilea cuvânt, în cazul substantivelor feminine: la capocuoca – le capocuoche(bucãtara şefã).


 Nomi sovvrabbondanti     Substantive cu douã forme de  plural      
                                                                                 

O anume categorie de substantive are douã forme de plural, care au semnificatie diferitã:

l’anello

(inelul)

gli anelli (inelele)

le anella (buclele)

il filo

(firul)

i fili (firele de iarbã, de telefon)

le fila (ite, fire ale unei conjuratii)

il braccio

(bratul)

i bracci (bratele unui obiect)

le braccia (bratele omului)

il fondamento

(fundamentul)

i fondamenti (bazele unei ştiinte)

le fondamenta (temelia casei)

il budello

(intestinul)

i budelli (lucruri subtiri)

le budela (intestine)

il grido (strigãtul)

i gridi (tipetele animalelor)

le grida (tipetele oamenilor)

il carro

(carul)

i carri (carele de transport)

le carra (mãsura carelor)

il labbro (buza)

i labbri (marginile unui vas)

le labbra (buzele)

il cervello (creierul)

i cervelli (minti, inteligente)

le cervella (creierii)

il lenzuolo (cearşaful)

i lenzuoli (cearşafuri)

le lenzuola (aşternuturi)

il ciglio

(geana)

i cigli (marginile unui şant)

le giglia (gene)

il membro (membrul)

i membri (membrii unei societãti)

le membra (membrele)

il corno

(cornul)

i corni (coarnele lunii)

le corna (coarnele animalelor)

l’osso

(osul)

gli ossi (oasele, separat)

le ossa (scheletul, osatura)


 Nomi a Due Forme di                            Substantive Cu Douã Forme de            

  Singolare e Due di plurale                 Singular  şi Douã de Plural

                                                                           
Aceste substantive fac o diferentiere semanticã:

il cesto (coş mic)

la cesta (coş mare)

i cesti (coşuri mici)

le cesta (coşuri mari)

il coltello (cutit cu lama îngustã)

la coltella (cutit cu lama latã)

i coltelli (cutite cu lama îngustã)

le coltella (cutite cu lama latã)

il fronte di guerra (frontul de rãzboi)

la fronte del corpo umano (fruntea)

i fronti di guerra (fronturile de rãzboi)

le fronti del corpo umano (fruntile)

il frutto (fructul din pom, rodul educatiei)

la frutta (fructul de pe masã)

i frutti (fructele din pom, roadele educatiei)

le frutta (fructele de pe masã)

il legno (parte din trunchi şi din ramuri)

la legna (lemnul de ars)

i legni (pãrti din trunchi şi din ramuri)

le legna (lemne de ars)

il midollo dele ossa (mãduva oaselor)

la midolla del pane (miezul pâinii)

i midolli delle ossa

le midolle del pane

l’orecchio (urechea omului)

l’orecchia (urechea omului / a animalelor)

gli orecchi (urechile omului)

le orecchia (urechile omului / a animalelor)


 Nomi a Due Forme                        Substantive cu Douã Forme de    

 di Singolare  ed Una di Plurale        singular  Şi Una de  Plural                                                  
                           

il cavaliero / il cavaliere (cavalerul)

i cavalieri (cavalerii)

il forestiero / il forestiere (strãinul de loc)

i forestieri (strãinii de loc)

lo straniero / lo straniere (strãinul)

gli stranieri (strãinii)

lo scudiero / lo scudiere (scutierul)

gli scudieri (scutierii)


 Nomi Difettivi                                    Substantivele Defective

Nomi Difettivi (Substantivele Defective) sunt substantivele care au o singurã formã, fie de singular, fie

de plural.

            1. Formã unicã de singular au urmãtoarele substantive:

l’alluminio (aluminiul)                          
l’aria (are, vãzduh)                             
l’argento(argint)        

l’avena (ovãzul)                                     
la bontà(bunãtatea)                          
il brio (vervã)  

la copia (abundenta)                         
la dozzina (duzina)                              
l’equatore(ecuatorul)            

la fame (foamea)                               
il ferro (fierul)                                       
il fiele (fiere, venin)     

il fogliame (frunzişul)                           
la gente (lumea)                                             
la giustizia (dreptatea)           

il granno (grâu)                                              
il gregge (turma)                                             
l’infinito(infinitul)         

il latte (laptele)                                               
il miele(mierea)                                               
l’oro(aurul)                 

la paura (teama)                                           
 la pazienza (rãbdarea)                                   
il pepe(piperul)                      

la plebe (plebea)                                            
il popolo(poporul)                              
la prole (descendentii)           

il riso (orezul, râsul)                             
il sangue (sângele)                              
la sete (setea)             

il sego (seul)                                        
il senape (planta muştar)                                
la superbia (trufia)      

la tema (teama)                                              
il trio (trio)                                            
l’universo(universul)

               2. Formã unicã de plural au urmãtoarele substantive:

gli annali (analele)                             
le busse (loviturile)                               
le calende (calendele)           

le cesóie (foarfece)                            
i calzoni (pantaloni)                            
i dintorni (împrejurimile)          

le esequie (funeraliile)                                    
le fattezze (trãsãturile)                         
le fórbici (foarfece)

le/gli idi (idele)                                               
le none (nonele)                                             
 le nozze (nunta)                     

i mani (zeii mani)                                            
le manette(cãtuşele)                          
le móine (schimonoselile)

le mutande (chiloti, izmene)               
gli occhiali (ochelarii)                          
i penati (penati)                     

i posteri (urmaşi)                                             
le rédini(hãturile)                                            
le rigaglie (mãruntaie)

le spezie (mirodeniile)                                    
gli spíccioli (mãruntişul)                                   
gli sponsali (nunta)

le stoviglie (vasele)                             
le ténebre (întunericul)           

           Uneori anumite nume defective pot fi utilizate şi la plural, având o semnificatie diferitã:

il ceppo (buşteanul)   
i ceppi (obezii, instrumente de torurã pentru picioare)                
la gente (lumea)                     
le genti (popoarele,natiunile)

il costume (obiceiul)   
i costumi (moravurile)              
il rostro (cioc, gât de pasãre, animal)         
i rostri(tribuna forului roman)
il ferro (fierul)                
i ferri (lanturile, fiarele)                  

           O altã categorie de substantive are singularul masculin şi pluralul feminin:

il centinaio – le centinaia (sutã, sute) 
il migliaio – le migliaia (mie, mii)         
il paio – le paia (pereche, perechi)       

il riso – le risa (râs, râsete)                  
lo staio – le staia (banita, banite)       
l’uovo – le uova (oul, ouãle)


 Il Nome. Altri               Substantivul.Alte Substantive cu

      Nomi Sovrabbondanti          Douã Forme De  Plural

il calcagno

(cãlcâiul)

i calagni

(cãlcâiele)

le calcagna

– în expresia “a se tine scai”: stare/avere qualcuno alle calcagna

il dito (degetul)

i diti

(degetele separat)

le dita

(degetele împreunã)

il fuso

(fusul)

i fusi

(fusurile de tors)

le fusa

(torsul pisicii) – în expresia “far le fusa”

il gesto

(gestul)

i gesti

(gesturile)

le gesta

(faptele)

il ginocchio

(genunchiul)

i ginocchi

(genunchii)

le ginochia

(genunchii)

il muro

(zidul)

i muri

(zidul casei)

le mura

(zidurile cetãtii)

l’urlo

http://www.horton-szar.net/clipart/Assets/images/buildings-yellowhouse.jpg(urletul)

gli urli

(urletele animalelor)

le  urla

(urletele, tipetele oamenilor)


La Declinazione dei Nomi Comuni         Declinarea 

     con Articolo Definito e Indefinito           Substantivelor  Comune                                                            
                                                                  Cu Articol Hotãrât şi Nehotãrât



La Declinazione dei Nomi Comuni con Articolo Definito                       Cazurile în limba italianã sunt şase: Il Nominativo (Nominativul), Il Genitivo (Genitivul), Il Dativo (Dativul), L’Accusativo (Acuzativul), Il Vocativo (Vocativul) şiL’Ablativo (Ablativul).

Nominativul este cazul Subiectului (Il Soggetto): Gianni (il ragazzo) è bravo”; Genitivul este cazul Atributului Substantival (L’Attributo Sostantivale): “ Questo è il libro del ragazzo”; Dativul este cazul Complementului Indirect (Il Complemento Indiretto): “ Do questo libro al ragazzo, Acuzativul este cazul Complementului Direct (Il Complemento Diretto): “Conosco il ragazzo, Vocativul nu are functie sintacticã, dar exprimã o exclamatie: Gianni!Ragazzo! ,  Ablativul (care lipseşte în limba românã) este cazul Complementului Indirect (Il Complemento Indiretto): “Questo libro è per il ragazzo”, şi al Complementului De Loc (Il Complemento Di Luogo): “Vengo dal ragazzo”.

Singular

Masculin

Feminin

N.     il dono, l’amico, lo zio

N.     la bambola, l’amica

G.     del dono, dell’amico, dello zio

G.     della bambola, dell’amica

D.     al dono, all’amico, allo zio

D.     alla bambola, all’amica

Ac.    il dono, l’amico, lo zio

Ac.    la bambola, l’amica

V.      dono! Amico! Zio!

V.      Bambola! Amica!

Ab.    Da, per, con il dono, l’amico, lo zio

Ab.    Da, per, con la bambola, l’amica

Plural

Masculin

Feminin

N.     i doni, gli amici, gli zii

N.     le bambole, le amiche

G.     dei doni, degli amici, degli zii

G.     delle bambole, delle amiche

D.     ai doni, agli amici, agli zii

D.     alle bambole, alle amiche

Ac.    i doni, gli amici, gli zii

Ac.    le bambole, le amiche

V.      doni! Amici! Zii!

V.      Bambola! Amica!

Ab.    Da, per, con i doni, gli amici, gli zii

Ab.    Da, per, con le bambole, le amiche

La Declinazione dei Nomi Comuni con Articolo Indefinito
Singular

Masculin

Feminin

N.   un dono, un amico, uno zio

N. una bambola, un’amica

G.   di un dono, di un amico, di uno zio

G. di una bambola, di un’amica

D.   a un dono, a un amico, a uno zio

D. a una bambola, a un’amica

Ac   un dono, un amico, uno zio

Ac. una bambola, un’amica

V.    un dono! Un amico! Un zio!

V. Una bambola! Un’amica!

Ab.  Da, per, con un dono, un amico, uno zio

Ab. Da, per, con una bambola, un’amica

 La Declinazione dei Nomi Propri, Nomi di Persona

Masculin

Feminin

N.   Luigi, Antonio

N. Carla, Anna

G.   di Luigi, di Antonio

G. di Carla, di Anna

D.   a Luigi, a Antonio

D. a Carla, a Anna

Ac   Luigi, Antonio

Ac. Carla, Anna

V.    Luigi! Antonio!

V.   Carla! Anna!

Ab.  Da, per, con Luigi, Antonio

Ab. Da, per, con Carla, Anna



 I Nomi Alterati

I Nomi Alterati sunt acele substantive care se formeazã prin derivare, cu ajutorul unor sufixe:

     –dacã indicã un lucru mai mic sau mai drãgut se numesc Diminutive (Diminutivi).

     –dacã indicã un lucru mai mare se numesc Augmentative (Accrescitive).

 –dacã indicã un lucru mai urât, mai rãu, mai murdar se numesc Peiorative (Peggiorativi).


Sufixe diminutivale

Sufixe augmentative

Sufixe depreciative

ino

tavolino

one

librone

accio

ragazzaccio

ina

gattina

ona

ragazzona

accia

linguaccia

etto

libretto


astro

giovinastro

etta

vecchietta

astra

giovinastra

ello

asinello

ucolo

maestruncolo

ella

asinella

ucola

maestruncola

icino

cuoricino

onzolo

mediconzolo

icina

tossicina

upola

casupola

icello

venticello

aglia

gentaglia

icella

grandicella

accio

ragazzaccio

uccio

cavalluccio

accia

linguaccia

uccia

boccuccia

astro

giovinastro

erella

vecchierella

astra

giovinastra

ola

bestiola


ettina

corsettina

uzza

pietruzza

erello

pazzerello

capello (pãlãrie)

cappelino (pãlãrioarã)

cappelone (pãlãrie cu boruri mari)

cappellaccio (pãlãrie veche, ruptã)

libro (carte)

libricino (cãrticicã)

librone (carte groasã)

libraccio  (cãrtulie)

mano (mânã)

manina (mânutã)

manone (mânã mare, grosolanã)

manaccia (mânã urâtã ca o ghearã)

occhio (ochi)

occhietto (ochişor)

occhione (ochi mare)

occhiaccio (ochi rãu, privire rea)

piede (picior)

piedino (picioruş)

piedone (picioroi)

ragazzo (bãiat)

ragazzino (bãietaş)

ragazzone (bãietandru)

ragazzaccio (bãiat rãu, derbedeu)


 Chiar şi substantivele propri pot avea diminutive: Carlo – Carluccio, Carletto, Giovanni – Giovannino, Luisa – Luisella, Luigi – Luigino, Maria – Mariuccia, Marietta, Nina – Ninetta, Ninuccia, Tonio – Tonino.

 Unele adjective şi verbe pot fi de asemenea derivate:

caro (drag)

carino (drãgut)

giocare ( a se juca)

giocherellare (a se juca în glumã)

grande (mare)

grandicello (mãrişor)

parlare (a vorbi)

parlottare (a flecãri)

pigro (leneş)

pigrone (foarte leneş)

ridere (a râde)

ridacchiare (a chicoti)

verde (verde)

verdastro/verdino (verzuliu, verde deschis)


 Câteva cuvinte derivate şi-au pierdut un pic din sensul de bazã:

canzone (cântec)

canzonetta (cantonetã)

pane (pâine)

panino (chiflã)

madre (mamã)

madrina (naşã)

rosso (roşu)

rossetto (ruj)

padre (tatã)

padrino (naş)

signora (doamnã)

signorina (domnişoarã)

 Alte cuvinte care par derivate, dar nu sunt, fiind nişte simple coincidente (“derivate false”):

burro (unt)


burrone (prãpastie)

cavallo (cal)

cavallone (val mare)

foca (focã)

focaccia (lipie, plãcintã)


posto (loc)

postino (poştaş)

matto (nebun)

mattino (dimineatã)

mattone (cãrãmidã)


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Dovedeşte că nu eşti robot *

Protected by WP Anti Spam