Verbul

Verbul

                           

                            IL VERBO- VERBUL



                                          

LE TRE CONIUGAZIONI                                                  CELE TREI CONJUGÃRI  

DEL VERBO                                                          ALE VERBULUI



În limba italianã existã trei conjugãri ale verbului, în functie de terminatia acestora la infinitiv:

Iª conjugare are terminatia – are;    IIª conjugare are terminatia – ere;     IIIª conjugare are terminatia – ire:

guardare (a privi)                               vivere (a trãi)                                      finire ( a termina)

cominciare (a începe)                        vedere (a vedea)                                 vestirsi (a se îmbrãca)

cambiare (a schimba)                        crescere (a creşte)                              partire (a pleca)

cercare (a cãuta)                                mettersi ( a se pune)                          capire (a întelege)

tornare (a se întoarce)                       prendere (a lua)                                  preferire (a prefera)

abitare (a locui)                                  leggere (a citi)                         aprire (a deschide)

arrivare (a sosi)                                 chiudere (a închide)                            dormire (a dormi)

impiegare (a folosi)                            rispondere ( a rãspunde)                    vestire (a îmbrãca)


 Il Verbo “Avere”                 Verbul “A Fi

All’indicativo Presente                           La Indicativ Prezent

Verbul AVERE este un verb auxiliar foarte folosit în limba italianã care ajutã la formarea timpurilor compuse. La indicativ prezent verbul AVERE are urmãtoarele forme:

Afirmativ:                                                                                                                  Negativ:

Io ho              Noi abbiamo                                                   Io non ho        Noi non abbiamo

Tu hai             Voi avete                                                        Tu non hai      Voi non avete

Egli ha            Essi hanno                                                      Egli non ha     Essi non hanno

Essa ha          Esse hanno                                                     Essa non ha    Esse non hanno


 L’Ausiliare Essere                            Auxiliarul A Fi

    All’indicativo Presente                     La Indicativ Prezent


Verbul ESSERE este un verb auxiliar foarte folosit în limba italianã care ajutã la formarea timpurilor compuse. La indicativ prezent verbul ESSERE are urmãtoarele forme:

AFIRMATIV:                                       NEGATIV:

Io sono          Noi siamo                    Io non sono    Noi non siamo

Tu sei             Voi siete                      Tu non sei       Voi non siete

Egli è              Essi sono                     Egli non è        Essi non sono

Essa è             Esse sono                    Essa non è      Esse non sono


 L’INDICATIVO PRESENTE                          INDICATIVUL PREZENT AL VERBELOR

DEI VERBI REGOLARI. I VERBI INCOATIVI    REGULATE. VERBELE INCOATIVE


Indicativul (L’indicativo) este primul mod predicativ care indicã actiuni reale, desfãşurate în prezent, trecut sau în viitor fãrã ca actiunea lor sã depindã de o alta: io leggo (eu citesc), ho letto (am citit), leggevo (citeam), lessi (citii), avevo (ebbi) letto (citisem), leggerò (voi citi), avrò letto (voi fi citit).

TEMPI SEMPLICI (TIMPURI SIMPLE):                               PRESENTE (PREZENT)

                                                                                   IMPERFETTO (IMPERFECT)

                                                                                   PASSATO REMOTO (PERFECT SIMPLU)

                                                                                   FUTURO (VIITOR)

TEMPI COMPOSTI (TIMPURI COMPUSE):                                    PASSATO PROSSIMO (PERFECT COMPUS)

                                                                                   TRAPASSATO PROSSIMO (MAI MULT CA PERFECTUL)

                                                                                   TRAPASSATO REMOTO (MAI MULT CA PERFECTUL)

                                                                                   FUTURO ANTERIORE (VIITOR ANTERIOR)



             În timp ce în limba românã are 7 timpuri, în limba italianã modul indicativ are 8 timpuri, fiind vorba de un al doilea “Mai Mult Ca Perfect” – Il Trapassato Remoto – care se va traduce la fel ca şi – Il Trapassato Prossimo, respectiv prin “Mai Mult Ca Perfect”.

            Indicativul Prezent Al Verbelor Regulate (L’indicativo Presente Dei Verbi Regolari) se formeazã adãugând rãdãcinii verbului de conjugat terminatiile pentru fiecare persoanã, specifice fiecãrei conjugãri în parte. Rãdãcina verbului reprezintã acea parte a verbului obtinutã prin înlãturarea terminatiei specifice fiecãrei conjugãri – cantare : cant-, – leggere: legg-, – partire: part-.      


Iª Coniugazione

IIª Coniugazione

IIIª Coniugazione

Io

– o

– o

– o

Tu

– i

– i

– i

Egli, Essa

– a

– e

– e

Noi

– iamo

– iamo

– iamo

Voi

– ate

– ete

– ite

Essi, Esse

– ano

– ono

– ono


Cantare (a cânta):      Leggere (a citi):                   Partire (a pleca):                                                 




io cant-o                      io legg-o                      io part-o

tu cant-i                       tu legg-i                       tu part-i

egli/essa cant-a          egli/essa legg-e           egli/essa part-e

noi cant-iamo              noi legg-iamo              noi part-iamo

voi cant-ate                voi legg-ete                 voi part-ite

essi/esse cant-ano       essi/esse legg-ono       essi/esse part-ono


I verbi incoativi (Vebele incoative) sunt verbe ce apartin celei de-a treia conjugãri, cu terminatia –ire, care din motive eufonice primesc grupul –isc- între rãdãcinã şi terminatie la toate persoanele la singular şi la cea de-a treia plural: finire – io fin-isc-o, tu fin-isc-i, egli/essa fin-isc-e, noi fin-iamo, voi fin-ite, essi/esse fin-isc-ono.


 Il Verbo “ANDARE”                                                    Verbul “A MERGE”

All’indicativo Presente                                                La indicativ prezent

                   Io vado (eu merg)                                           Noi andiamo (noi mergem)

Tu vai (tu mergi)                                               Voi andate (voi mergeti)

Egli va (el merge)                                             Essi vanno (ei merg)

Essa va (ea merge)                                          Esse vanno (ele merg)               

La Forma Riflessiva Dei Verbi     Forma ReflexivàA Verbelor

Verbele Reflexive indicã o actiune care se reflectã asupra persoanei care o îndeplineşte: Io mi chiamo(eu mã numesc), Tu ti prepari (Tu te pregãteşti).

Formele pronominale care precedã aceste verbe suntmi, ti, si, ci, vi, siSi este pronume reflexivmi, ti, ci, vi, sunt forme atone ale pronumelui personal întrebuintate pentru diateza reflexivã.


 L’indicativo Presente                                 Indicativul Prezent

Dei Verbi Riflessivi                                          Al Verbelor Reflexive

Lavarsi (a se spãla)                             difendersi (a se apãra)                         pentirsi ( a se cãi + Ac.)

Io mi lavo                                            io mi difendo                                       io mi pento

Tu ti lavi                                                           tu ti difendi                                          tu ti penti

Egli / essa si lava                                             egli / essa si difende                            egli / essa si pente

Noi ci laviamo                                     noi ci difendiamo                                            noi ci pentiamo

Voi vi lavate                                        voi vi difendete                                               voi vi pentite

Essi / Esse si lavano                              essi / esse si difendono                                    essi / esse si pentono



 I Verbi Servili (Verbi Ausiliari di ModalitÀ)      Verbele Modale

Anumite verbe ca Dovere (a trebui), Potere (a putea), Volere (a vrea), Sapere (a şti – când este sinonim cu verbul *Potere*), Solere (a obişnui) se folosesc cu verbele la infinitiv. Aceste verbe au trei caracteristici de bazã:

1.       nu cer prepozitieVoglio cantare. Dovete partire. Sogliamo passeggiare.

2.       când sunt acompaniate de pronumele personal aton, acesta poate fi pus la oricare dintre verbeTi

devo raccontare la storia. Devo raccontarti la storia.

3.       La timpurile compuse acestea sunt conjugate cu auxiliarul cerut de cel de-al doilea verb (de infinitiv):

Ho dovuto comprare una casa. Mi son dovuto comprare una casa. Hai potuto scrivere. Non sei potuto venire. Abbiamo voluto comprare la macchina. Ci siamo voluto comprare la macchina.

NotaVerbul Sapere (a şti) este modal doar când a sensul de Potere (a putea), Essere Capace (a fi capabil): Ho saputo prendere la strada giusta. (Am ştiut sã merg pe drumul bun). Mi sono saputo  sistemare. (Am ştiut sã mã aranjez).

În rest verbul Sapere este un verb independent: Ho saputo fare/risolvere questo problema.

Indicativul Prezent al Verbului SOLERE (a obişnui)

Io soglio      Noi sogliamo          Egli suole            Essi sogliono

Tu suoli      Voi solete     Essa suole    Esse sogliono

Verbul Solere (a obişnui) este defectiv. Poate fi conjugat la prezent, la imperfect, la passato remoto şi la gerunziu.


 Il Participio Passato                       Participiul Trecut şi

ed Il Passato Prossimo                              Perfectul Compus

               Il Participio Passato (Participiul Trcut) se formeazã prin adãugarea urmãtoarelor desinente la tema infinitivului verbelor de conjugat:

– ato (Iª coniug.)

– uto (IIª coniug.)

– ito (IIIª coniug.)

abitare

abit-ato

temere

tem-uto

partire

part-ito

           Verbele Auxiliare au urmãtoarele forme de Participiu Trecut:

Avere – avuto                                                                      Essere – stato, stata, stati, state

            
            Participiul Trecut are valoare de Adjectiv şi în cazul respectiv se acordã în gen şi numãr cu substantivul care-l acompaniazãil libro letto (cartea cititã), la lezione scritta (lectia scrisã), i quaderni avuti (caietele avute), le case abitate (casele locuite).

            Participiul Trecut al verbelor de conjugat este folosit, alãturi de timpurile simple ale verbelor auxiliare, pentru formarea timpurilor compuse ale acestora: io ho letto (eu am citit), io avevo letto (eu citisem), io avrò letto (eu voi fi citit).

            Il Passato Prossimo (Perfectul Simplu) se formeazã din: L’Indicativo Presente (Indicativul Prezent) al verbelor Essere sau Avere şi Il Participio Passato (Participiul Trecut) al  verbului de conjugat:

Abitare (a locui)

Io ho abitato (eu am locuit)

Tu hai abitato (tu ai locuit)

Egli ha abitato (el a locuit)

Essa ha abitato (ea a locuit)

Noi abbiamo abitato (noi am locuit)


Voi avete abitato (voi ati locuit)

Essi hanno abitato ( ei au locuit)

Esse hanno abitato (ele au locuit)

Nascere (a naşte)

Io sono nato/nata (eu m-am nãscut)

Tu sei nato/nata (tu te-ai nãscut)

Egli è nato (el s-a nãscut)

Essa è nata (ea s-a nãscut)

Noi siamo nati/nate (noi ne-am nãscut)

Voi siete nati/nate (voi v-ati nãscut)

Essi sono nati (ei s-au nãscut)

Esse sono nate (ele s-au nãscut)

Partire (a pleca)

Io sono partito/partita (eu am plecat)

Tu sei partito/partita (tu ai plecat)

Egli è partito (el a plecat)

Essa è partita (ea a plecat)

Noi siamo partiti/partite (noi am plecat)

Voi siete partiti/partite (voi ati plecat)

Essi sono partiti (ei au plecat)

Esse sono partite (ele au plecat)

È Il Passato Prossimo                         Perfectul Simplu Al verbelor

dei Verbi AVERE ed ESSERE                                   A FI şi A AVEA

                                                 Avere (a avea)                                                                                   

io ho avuto (eu am avut)                                                        noi abbiamo avuto (noi am avut)

tu hai avuto (tu ai avut)                                                          voi avete avuto (voi ati avut)

egli ha avuto (el a avut)                                                         essi hanno avuto (ei au avut)

essa ha avuto (ea a avut)                                                      esse hanno avuto (ele au avut)

                                                 Essere (a fi)

io sono stato/stata (eu am fost)                                                       noi siamo stati/state (noi am fost)

tu sei stato/stata (tu ai fost)                                                              voi siete stati/state (voi ati fost)

egli è stato (el a fost)                                                                          essi sono stati (ei au fost)

essa è stato (ea a fost)                                                                        esse sono state (ele au fost)



Auxiliarul Avere se foloseşte:

  1. cu el însuşi: io ho avuto;

  2. cu toate verbele tranzitive active: io ho mangiato, tu hai cantato, essi hanno

lottato;

  1. cu câteva verbe intranzitive: ho dormito.

Auxiliarul Essere se foloseşte:

  1. cu el însuşi: io sono stato;

  2. cu toate verbele reflexive şi cu acelea precedate de si impersonal: Io mi

sono svegliato/svegliata, tu ti sei lavato/lavata, essa si è vestita, noi ci siamo preparati/preparate.

  1. cu verbele care exprimã mişcarea: io sono andato/andata, tu sei partito/partita, voi siete tornati/tornate. Verbele care indicã mişcarea ca actiune de sine stãtãtoare, fãrã a fi terminatã, ca: ballare (a dansa), camminare (a merge), errare (a rãtãci), girare (a înconjura, a roti), passeggiare (a se plimba), viaggiare (a cãlãtori)cer auxiliarul Avere: voi avete ballato, io ho camminato, noi abbiamo errato per il mondo, tu hai girato, lui ha viaggiato.
            Unele verbe de mişcare se conjugã atât cu verbul Essere cât şi cu verbul Avere, în functie de aspectul perfectiv sau imperfectiv al actiuni:

   L’uccello è volato per i paesi caldi – actiune perfectivã, realizatã, terminatã.

   L’uccello ha volato per giorni, sempre, continuamente – actiune imperfectivã, nerealizatã, neterminatã, care se desfãşoarã încã.

  1. cu verbele perfective ca: crescere (a creşte), diventare (a deveni),

nascere (a naşte), morire (a muri), vivere (a trãi): io sono nato/nata, tu sei vissuto/vissuta, egli è cresciuto, essa è diventata, essi sono morti.

  1. cu verbe care par impersonale, ca: accadere (a se întâmpla),succedere (a se întâmpla), avvenire (a se întâmpla), capitare (a se întâmpla), parere (a pãrea), sembrare ( a pãrea), bastare ( a fi suficient), essere certo che (a fi sigur cã), essere probabile ( a fi probabil), essere facile (a fi uşor), essere neccesario (a fi necesar): è accaduto (s-a întâmplat), è successo (s-a întâmplat), è capitato (s-a întâmplat), è bastato (este de-ajuns), è stato facile ( afost uşor).
I Verbi Impersonali (Verbele Impersonale) sunt verbele care nu au un subiect determinat şi din aceastã cauzã se conjugã doar la persoana a IIIª singular. Acestea sunt de trei tipuri:
  1. Verbe care indicã fenomene atmosferice: albeggiare (a se lumina de ziuã), annottare (a se înnopta),fioccare (a fulgui), fulminare (a fulgera), grandinare (a cãdea grindinã), nevicare (a ninge), piovere (a ploua), tuonare (a tuna) care pot fi conjugate cu ambele auxiliare fãrã a se realiza o diferentiere semanticã.
  1. Verbele care exprimã actiuni impersonale: accadere (a se întâmpla),convenire (a fi de acord), parere (a pãrea), sembrare (a pãrea), succedere (a se întâmpla) care de obicei introduc una sau mai multe subiective: Sembra di essere tanti. – Ci è sembrato di esserne tanti. (Ni se pare cã sunt atât de multi); Ci conviene andarci. – Ci è convenuto andarci. (E bine sã plecãm – A fost bine sã plecãm)
  1. Expresiile impersonale formate din verbe personale folosite fãrã subiect, ca: È bene (male) fare questa cosa. – È stato bene (male) fare questa cosa. (E bine/rãu sã faci acest lucru. – A fost bine/rãu sã faci acest lucru). Aceste verbe şi expresii cer doar auxiliarul Essere.

 Alcuni Verbi Irregolari all’Indicativo Presente e Passato Prossimo: Fare, Stare, Dovere, Potere, Dire, Venire



Fare (a face)                                       

Presente:io faccio   noi facciamo   Passato Prossimo: io ho fatto      noi abbiamo fatto

              tu fai        voi fate                                         tu hai fatto     voi avete fatto

              egli fa       essi fanno                                     egli ha fatto    essi hanno fatto

              essa fa      esse fanno                                     essa ha fatto    esse hanno fatto

Stare (a sta)

Presente:io sto                            Passato Prossimo: io sono stato/stata  

              tu stai                                                         tu sei stato/stata            

                                                                                egli è stato

                                                                                 voi  siete stati/state             
              egli sta                                                         essi sono stati                                                                                                                         essa è stata   
              noi stiamo

              voi state                                                    

              essi stanno                                                                                                                           essa sta                       
        esse stanno                                         esse sono state
Dovere (a trebui)

Presente:           io devo                        noi dobbiamo  Passato Prossimo:        io ho dovuto      noi abbiamo dovuto

                        tu devi             voi dovete                                            tu hai dovuto     voi avete dovuto

                        egli deve         essi devono                                         egli ha dovuto               essi hanno dovuto

                        essa deve        esse devono                                        essa ha dovuto              esse hanno dovuto

Potere (a putea)

Presente:           io posso                       noi possiamo   Passato Prossimo:        io ho potuto        noi abbiamo potuto

                        tu puoi             voi potete                                            tu hai potuto       voi avete potuto

                        egli può                       essi possono                                        egli ha potuto     essi hanno potuto

                        essa può          esse possono                                       essa ha potuto               esse hanno potuto

Dire (a zice)

Presente:           io dico             noi diciamo     Passato Prossimo:        io ho detto          noi abbiamo detto

                        tu dici              voi dite                                                 tu hai detto         voi avete detto

                        egli dice                      essi dicono                                          egli ha detto       essi hanno detto

                        essa dice         esse dicono                                         essa ha detto                 esse hanno detto

Venire (a veni)

Presente:          io vengo           noi veniamo     Passato Prossimo:             io sono venuto/venuta   noi siamo venuti/venute     

                        tu vieni             voi venite                                 tu sei venuto/venuta       voi siete venuti/venute

                        egli viene         essi vengono                            egli è venuto              essi sono venuti

                        essa viene       esse vengono                          essa è venuta            esse sono venute



 Il Tempo Futuro                                Timpul   Viitor                                                                                                   
  

Il Futuro Semplice (Viitorul Simplu) indicã o actiune care se va întâmpla în viitor: “Ora lavoro, ma

domani mi riposerò” – Acum lucrez, dar mâine mã voi odihni.

Il Futuro Anteriore (Viitorul Anterior) indicã o actiune viitoare, dar precedentã, anterioarã unei alte actiuni viitoare: “Lunedi, se avrò ottenuto il risultato, te lo farò conoscere” – Luni, dacã voi fi aflat rezultatul, ti-l voi comunica.

Viitorul Anterior se formeazã din: Il Futuro Semplice (Viitorul Simplu) al verbelor Essere sau Avere şi Il Participio Passato (Participiul Trecut) al  verbului de conjugat.

            În limba vorbitã Viitorul Anterior tinde sã fie înlocuit Prin Viitorul Simplu: “Quando lo saprò, te lo dirò” – când voi şti, îti voi spune. Viitorul anterior poate avea valoare dubitativã înlocuind Perfectul Compus: “Sarà venuto, ma non me l’hanno detto (Forse è venuto ma …)” – Poate o fi venit, dar mie nu mi-au spus.


 Il Futuro Semplice e Il Futuro              Viitorul Simplu şi   Viitorul

   Anteriore dei Verbi Ausiliari                Anterior al  Verbelor  Auxiliare                                                 
                                                                                     

                           

                                                                                         

Avere (a avea)

io avrò                                     noi avremo

tu avrai                                     voi avrete

esso/essa avrà                          essi/esse avranno

io avrò avuto                  noi avremo avuto

tu avrai avuto                  voi avrete avuto

esso/essa avrà avuto       essi/esse avranno avuto

Essere (a fi)

io sarò                                      noi saremo

tu sarai                                      voi sarete

esso/essa sarà                           essi/esse saranno

io sarò stato/stata            noi saremo stati/state

tu sarai stato/stata           voi sarete stati/state

esso sarà stato                essi saranno stati

essa sarà stata                esse saranno state

Ç Il Futuro Semplice e Il Futuro            Viitorul Simplu şi Viitorul

Anteriore dei Verbi Regolari                      Anterior al Verbelor   

                                                                                    Regulate

Abitare (a locui)

io abiterò                      noi abiteremo

tu abiterai                     voi abiterete

esso/essa abiterà          essi/esse abiteranno

io avrò abitato                  noi avremo abitato

tu avrai abitato                 voi avrete abitato

esso/essa avrà abitato       essi/esse avranno abitato

Temere (a se teme)

io temerò                      noi temeremo

tu temerai                     voi temerete

esso/essa temerà           essi/esse temeranno

io avrò temuto                  noi avremo temuto

tu avrai temuto                  voi avrete temuto

esso/essa avrà temuto       essi/esse avranno temuto

Partire (a pleca)

io partirò                       noi partiremo

tu partirai                       voi partirete

esso/essa partirà            essi/esse partiranno

io sarò partito/partita         noi saremo partiti/partite

tu sarai partito/partita        voi sarete partiti/partite

esso sarà partito                essi saranno partiti

essa sarà partita                esse saranno partite


 Altri Verbi Irregolari all’Indicativo Presente e Passato Prossimo: ANDARSENE, VOLERE, SALIRE, USCIRE, UDIRE

Andarsene ( a se duce, a pleca)

                   Presente                                                                                                        Passata prossimo

io me ne vado           noi ce ne andiamo                io me ne sono andato/andata     noi ce ne siamo andati/andate

(eu merg)                  (noi mergem)                        (eu am mers)                                   (noi am mers)                                  

tu te ne vai                voi ve ne andate                   tu te ne sei andato/andata           voi ve ne siete andati/andate

(tu mergi)                   (voi mergeti)                         (tu ai mers)                                      (voi ati mers)

esso/essa se ne va    essi/esse se ne vanno             esso/essa se n’è andato/andata   essi/esse se ne sono andati/andate

(el/ea merge)             (ei/ele merg)                         (el/ea au plecat)                               (ei/ele au plecat)

Salire (a urca, a se sui)

                    Presente                                                                                                        Passata prossimo

io salgo                  noi saliamo                                   io sono salito/salita                  noi siamo saliti/salite

(eu urc)                   (noi urcãm)                                       (eu am urcat)                        (noi am vrut)

tu sali                     voi salite                                        tu sei salito/salita                     voi siete saliti/salite

(tu urci)                   (voi urcati)                                         (tu ai urcat)                           (voi ati vrut)

esso/essa sale        essi/esse salgono                           esso/essa è salito/salita            essi/esse sono saliti/salite

(el/ea urcã)             (ei/ele urcã)                                       (el/ea a urcat)                       (ei/ele au vrut)

Udire (a auzi)

                     Presente                                                                                                        Passata prossimo

io odo                       noi udiamo                                 io ho udito                   noi abbiamo udito

(eu aud)                     (noi auzim)                                     (eu am vrut)                   (noi am vrut)

tu odi                        voi udite                                     tu hai udito                   voi avete udito

(tu auzi)                      (voi auziti)                                      (tu ai vrut)                      (voi ati vrut)

esso/essa ode           essi/esse odono                           esso/essa ha  udito        essi/esse hanno udito

(el/ea aude)               (ei/ele aud)                                     (el/ea a vrut)                  (ei/ele au vrut)

Uscire (a ieşi)

Presente                                                                                                                                     Passata prossimo

io esco                       noi usciamo                               io sono uscito/uscita          noi siamo usciti/uscite

(eu ies)                        (noi ieşim)                                      (eu am ieşit)                   (noi am ieşit)

tu esci                        voi uscite                                   tu sei uscito/uscita              voi siete usciti/uscite

(tu ieşi)                        (voi ieşiti)                                        (tu ai ieşit)                      (voi ati ieşit)

esso/essa esce           essi/esse escono                         esso/essa è uscito/uscita     essi/esse sono usciti/uscite

(el/ea iese)                  (ei/ele ies)                                       (el/ea a ieşit)                  (ei/ele au ieşit)

Volere (a vrea)

                     Presente                                                                                                        Passata prossimo

io voglio                     noi vogliamo                             io ho voluto                   noi abbiamo voluto

(eu vreau)                    (noi vrem)                                       (eu am vrut)                   (noi am vrut)

tu vuoi                        voi volete                                  tu hai voluto                   voi avete voluto

(tu vrei)                        (voi vreti)                                        (tu ai vrut)                      (voi ati vrut)

esso/essa vuole           essi/esse vogliono                     esso/essa ha voluto        essi/esse hanno voluto

(el/ea vrea)                  (ei/ele vor)                                      (el/ea a vrut)                  (ei/ele au vrut)

Verbul Salire (a urca, a se sui) se foloseşte în propozitii ca:

salire sul monte, sul pullman, sull’autobus, sulla bicicletta, sulla scala,sul cavallo – a se urca pe munte, în autocar, în autobuz, pe bicicletã, pe scarã, pe cal – però – salire in macchina – a se sui în maşinã

la strada sale – strada urcã, salgo per due attimi – trec pe la tine pentru douã minute, i prezzi salgono – preturile urcã, la popolazione è salita a …. – populatia a crescut la….., la febbre sale – temperatura creşte.


Ç L’Imperfetto ed Il Trapassato                     Imperfectul Şi Mai Mult Ca  

   Prossimo dei Verbi Ausiliari                            Perfectul                                                     

                                                                                                          Verbelor Auxiliare

                                   

                                                               ESSERE        

IMPERFETTO                                                                                              TRAPASSATO PROSSIMO

io éro                    noi eravàmo                io éro stato/stata                                 noi eravàmo stati/state

tu éri                     voi eravàte                  tu éri stato/stata                                  voi eravàte stati/state

egli/essa éra        egli/esse érano                        egli/essa éra stato/stata                      egli/esse érano stati/state

AVERE

IMPERFETTO                                                                                              TRAPASSATO PROSSIMO

io avévo               noi avevàmo               io avévo          avuto                          noi avevàmo avuto

tu avévi                voi avevàte                 tu avévi            avuto                           voi avevàte avuto

egli/essa avéva    egli/esse avévano       egli/essa avéva avuto             egli/esse avévano avuto

 Imperfectul indicã:

  o stare sau o actiune care avea continuitate în trecut:”Quando abitavo in quella città, andavo sempre a visitare qualcosa.” – Când locuiam în acel oraş, mergeam mereu sã vizitez ceva.

  o actiune trecutã, incompletã în momentul în care începea o altã actiune trecutã: “Mentre leggeva il giornale, Alberto ha udito un grande rumore.” – În timp ce citea ziarul, Alberto a auzit un zgomot puternic.

  contemporaneitatea a douã sau mai multe actiuni trecute: “Lucia camminava e pensava a tutto quello che le era accaduto.” – Lucia se plimba şi se gândea la tot ceea ce i se întâmplase.


Mai Mult ca Perfectul exprimã o actiune trecutã cu referire la o altã actiune trecutã:”Renzo fuggiva perché aveva avvertito il ladro.” – Renzo fugea pentru cã observase hotul; “ Aveva avuto tanta sete e perciò si era comprato un’aranciata.” – Îi fusese atât de sete şi de aceea îşi cumpãrase o oranjadã; “ L’avevano trovato colpevole, ma non lo era stato lui.” – Îl gãsiserã vinovat, dar nu fusese el.











 L’Imperfetto ed Il Trapassato                             Imperfectul Şi Mai Mult Ca  

  Prossimo dei Verbi Regolari                          Perfectul   Verbelor Regulate                                                   
                                                                                              

Imperfectul Verbelor Regulate se formeazã adãugând rãdãcinii verbului de conjugat terminatiile

pentru fiecare persoanã, specifice fiecãrei conjugãri în parte:


Iª Coniugazione

IIª Coniugazione

IIIª Coniugazione

Io

– àvo

– èvo

– ìvo

Tu

– àvi

– èvi

– ìvi

Egli, Essa

– àva

– èva

– ìva

Noi

– avàmo

– evàmo

– ivàmo

Voi

– avàte

– evàte

– ivàte

Essi, Esse

– àvano

– èvano

– ìvano


Cantare (a cânta):      Leggere (a citi):                       Partire (a pleca):

io cant– àvo                 io legg– èvo                 io part– ìvo

tu cant– àvi                  tu legg– èvi                  tu part– ìvi

egli/essa cant– àva     egli/essa legg– èva      egli/essa part– ìva

noi cant-avàmo                      noi legg– evàmo          noi part– ivàmo

voi cant– avàte                       voi legg– evàte                        voi part– ivàte

essi/esse cant-àvano   essi/esse legg– èvano  essi/esse part– ìvano


Il Trapassato Prossimo (Mai Mult ca Perfectul) se formeazã din: L’Imperfetto degli Ausiliari (Imperfectul Verbelor Auxiliare) şi Il Participio Passato (Participiul Trecut) al verbului de conjugat:

Abitare (a locui)

io avévo abitato (eu locuisem)

tu avévi abitato (tu locuisei)

egli/essa avéva abitato (el/ea locuise)


noi avevàmo abitato (noi locuisem)


voi avevàte abitato (voi locuiseti))


egli/esse avévano abitato (ei/ele locuiserã)

Nascere (a naşte)

io éro nato/nata (eu mã nãscusem)

tu éri nato/nata (tu te nãscusei)

egli/essa éra nato (el/ea se nãscuse)


noi eravàmo nati/nate (noi ne nãscusem)

voi eravàte nati/nate (voi vã nãscuseti)

egli/esse érano nati (ei/ele se nãscuserã)

Partire (a pleca)

io éro partito/partita (eu plecasem)

tu éri partito/partita (tu plecasei)

egli/essa éra partito (el/ea plecase)


noi eravàmo partiti/partite (noi plecasem)

voi eravàte partiti/partite (voi plecaseti)

egli/esse érano partiti (ei/ele plecaserã)

 Altri Verbi Irregolari all’Indicativo e Passato Prossimo: SAPERE, SEDERE, BERE, RIMANERE, SCEGLIERE

Bere (a bea)

Presente

io bevo                            noi beviamo

tu bevi                              voi bevete

esso/essa beve                 essi/esse bevete

Passato prossimo

io ho bevuto                       noi abbiamo bevuto

tu hai bevuto                       voi avete bevuto

esso/essa ha bevuto            essi/esse hanno bevuto

Rimanere (a rãmâne)

Presente

io rimango                      noi rimaniamo

tu rimani                          voi rimanete

esso/essa rimane             essi/esse rimangono

Passato prossimo

io sono rimasto/rimasta       noi siamo rimasti/rimaste

tu sei rimasto/rimasta           voi siete rimasti/rimaste

esso è rimasto                     essi sono rimasti

essa è rimasta                     esse sono rimaste

Sapere (a şti)

Presente

io so                               noi sapiamo

tu sai                               voi sapete

esso/essa sa                    essi/esse sanno

Passato prossimo

io ho saputo                       noi abbiamo saputo

tu hai saputo                      voi avete saputo

esso/essa ha saputo           essi/esse hanno saputo

Scegliere (a alege)

Presente

io scelgo                         noi scegliamo

tu scegli                           voi scegliete

esso/essa sceglie             essi/esse scelgono

Passato prossimo

io ho scelto                        noi abbiamo scelto

tu hai scelto                        voi avete scelto

esso/essa ha scelto             essi/esse hanno scelto

Sedere (a şedea)

Presente

io siedo                             noi sediamo

tu siedi                               voi sedete

esso/essa siede                  essi/esse siedono

Passato prossimo

io sono seduto/seduta         noi siamo seduti/sedute

tu sei seduto/seduta             voi siete seduti/sedute

esso è seduto                      essi sono seduti

essa è seduta                      esse sono sedute



Il Passato ed Il Trapassato            Perfectul Compus II şi         

Remoto dei Verbi Ausiliari              mai   mult Ca

                                                                          Perfectul II Verbelor Auxiliare

AVERE

PASSATO REMOTO                                                                                   TRAPASSATO REMOTO

io èbbi                 noi avèmmo                            io èbbi avuto               noi avèmmo avuto

tu avèsti               voi avèste                                tu avèsti avuto             voi avèste avuto

egli/essa èbbe     egli/esse èbbero                                  egli/essa èbbe avuto   egli/esse èbbero avuto

ESSERE

PASSATO REMOTO                                                                                   TRAPASSATO REMOTO

io fui                     noi fummo                               io fui stato/stata                      noi fummo stati/state

tu fosti                  voi foste                                               tu fosti stato/stata        voi foste stati/state

egli/essa fu                       egli/esse furano                                   egli fu stato                  essi furono stati

                                                                        essa fu stata                esse furono state

           Il Passato Remoto indicã un fapt care s–a petrecut deja de ceva timp şi care este complet realizat. Numele sãu latin “perfectum” exprimã caracterul închis, finit al acestui timp:”Il mio nonno combatté nella seconda guerra mondiale.” – bunicul meu a luptat în al doilea rãzboi mondial. Acesta se mai numeşte şi timpul naratiunii, deoarece este utilizat în povestiri.

Acesta diferã de Perfectul Simplu românesc, care prezintã o actiune trecutãdar nu foarte îndepãrtatã, chiar care s–a întâmplat de curând.

Va fi tradus în limba românã prin Perfectul Compus sau prin orice alt timp trecut, în functie de context. 

Il Trapassato Remoto este timpul compus al timpului Passato Remoto, indicând o actiune complet realizatã, cu referire la o altã actiune, tot trecutã. Acesta va fi tradus prin românescul Mai Mult Ca Perfectul





 Il Passato ed Il Trapassato                        Perfectul Simplu Şi Mai Mult

Remoto dei Verbi Regolari                                                Ca Perfectul Verbelor Regulate

Il Passato Remoto se formeazã adãugând rãdãcinii verbului de conjugat terminatiile pentru fiecare persoanã, specifice fiecãrei conjugãri în parte:


Iª Coniugazione

IIª Coniugazione

IIIª Coniugazione

Io

– ài

– èi

– ìi

Tu

– àsti

– èsti

– ìsti

Egli, Essa

– ò

– è

– ì

Noi

– àmmo

– èmmo

– ìmmo

Voi

– àste

– èste

– ìste

Essi, Esse

– àrono

– èrono

– ìrono

Cantare (a cânta):      Leggere (a citi):                       Partire (a pleca):




io cant– ài                   io legg– èi                   io part– ìi

tu cant– àsti                 tu legg– èsti                 tu part– ìsti

egli/essa cant– ò         egli/essa legg– è         egli/essa part– ì

noi cant–àmmo                       noi legg– èmmo          noi part– ìmmo

voi cant– àste             voi legg– èste              voi part– ìste

essi/esse cant–àrono    essi/esse legg– èrono   essi/esse part– ìrono


Il Trapassato Remoto (Mai Mult ca Perfectul II) se formeazã din: Il Passato Remoto (Perfectul Compus II) al verbelor auxiliare şi Il Participio Passato (Participiul Trecut) al verbului de conjugat:

Abitare (a locui)

io ébbi abitato (eu locuisem)

tu avésti abitato (tu locuisei)

egli/essa ébbe abitato (el/ea locuise)


noi avèmmo abitato (noi locuisem)


voi avèste abitato (voi locuiseti))


egli/esse ébbero abitato (ei/ele locuiserã)

Nascere (a naşte)

io fui nato/nata (eu mã nãscusem)

tu fosti nato/nata (tu te nãscusei)

egli/essa fu nato (el/ea se nãscuse)


noi fummo nati/nate (noi ne nãscusem)

voi foste nati/nate (voi vã nãscuseti)


egli/esse furono nati (ei/ele se nãscuserã)

Partire (a pleca)

io fui partito/partita (eu plecasem)

tu fosti partito/partita (tu plecasei)

egli/essa fu partito (el/ea plecase)


noi fummo partiti/partite (noi plecasem)

voi foste partiti/partite (voi plecaseti)

egli/esse furono partiti (ei/ele plecaserã)


 Il Passato Remoto dei                   Perfectul Compus II  

         Verbi Irregolari                                            al  Verbelor Neregulate

       Il Condizionale Presente                    Conditionalul Prezent şi 
      E Passato dei Verbi Ausiliar                     Trecut al Verbelor  

 Auxiliare

                                                                                    

                            

                                               

                              

           Il Modo Condizionale (Modul Conditional) indicã o actiune care va avea loc cu conditia ca o altã actiune sã aibã loc: “Se fossi venuto presto, l’avresti trovato qui.” – dacã ai fi venit mai înainte, l-ai fi gãsit aici.

           Acest mod se foloseşte pentru a exprima o dorintã, o pãrere discretã, modestã sau un dubiu: “Vorrebbe un caffe.” – ar vrea o cafea, “Direi che ha ragione.” – aş spune cã are dreptate, “Che dovresti fare?” – ce ar trebui sã faci?.

Conditionalul are, ca şi în limba românã, douã timpuriPresente (Prezent) şi Passato (Trecut).

Avere (a avea)

io avrei                              noi avremmo

tu avresti                            voi avreste

esso/essa avrebbe              essi/esse avrabbero

io avrei avuto                  noi avremmo avuto

tu avresti avuto                voi avreste avuto

esso avrebbe  avuto         essi avrabbero avuto

essa avrebbe  avuto         esse avrabbero avuto

Essere (a fi)

io sarei                               noi saremmo

tu saresti                             voi sareste

esso/essa sarebbe               essi/esse sarebbero

io sarei stato/stata            noi saremmo stati/state

tu saresti stato/stata          voi sareste stati/state

esso sarebbe stato            essi sarebbero stati

essa sarebbe  stata           esse sarebbero state


 Il Condizionale Presente            Conditionalul  Prezent şi

  E Passato dei Verbi Regolari            Trecut al  Verbelor                                                    
                                                                Regulate

Portare (a aduce)

io port – erei                   noi port – eremmo

tu port – eresti                 voi port – ereste

esso port – erebbe           essi port – erebbero

essa port – erebbe           esse port – erebbero

io avrei portato                  noi avremmo portato

tu avresti portato                voi avreste portato

esso avrebbe portato          essi avrebbero portato

essa avrebbe portato          esse avrebbero portato

Temere (a se teme)

io tem – erei                      noi tem – eremmo

tu tem – eresti                    voi tem – ereste

esso tem – erebbe              essi tem – erebbero

essa tem – erebbe              esse tem – erebbero

io avrei temuto                  noi avremmo temuto 

tu avresti temuto                voi avreste temuto

esso avrebbe temuto          essi avrebbero temuto

essa avrebbe temuto          esse avrebbero temuto

Partire (a pleca)

io part – irei                      noi part – iremmo

tu part – iresti                    voi part – ireste

esso part – irebbe              essi part – irebbero

essa part – irebbe              esse part – irebbero

io sarei partito/partita         noi saremmo partiti/partite

tu saresti partito/partita       voi sareste partiti/partite

esso sarebbe partito           essi sarebbero partiti

essa sarebbe partita           esse sarebbero partite

Nota: Trebuie observatã diferenta dintre formele viitorului şi cele ale conditionalului prezent, care constã în prezenta, la conditional, a unui m dublu la prima persoanã a pluralului: Futuro (Viitor): avremo, saremo, staremo, sentiremo, goderemo; Condizionale (Conditional): avremmo, saremmo, staremmo, sentiremmo, goderemmo.


 Il Condizionale Presente                    Conditionalul

Dei Verbi Irregolari                                          Prezent  al Verbelor

                                                                                               Neregulate

Andare:           andrei, andresti, andrebbe, andremmo, andreste, andrebbero

Bere:                berrei, beresti, berebbe, beremmo, bereste, berebbero

Cadere:           cadrei, cadresti, cadrebbe, cadremmo, cadreste, cadrebbero

Dovere:           dovrei, dovresti, dovrebbe, dovremmo, dovreste, dovrebbero

Godere:           goderei, goderesti, goderebbe, goderemmo, godereste, goderebbero

Lasciare:         lascerei, lascereste, lascerebbe, lasceremmo, lascereste, lascerebbero

Potere:            potrei, potresti, potrebbe, potremmo, potreste, potrebbero

Rimanere:        rimarrei, rimarresti, rimarebbe, rimarremmo, rimarreste, rimarebbero

Sapere:                        saprei, sapresti, saprebbe, sapremmo, sapreste, saprebbero

Tenere:             terrei, terresti, terrebbe, terremmo, terreste, terrebbero

Vedere:            vedrei, vedresti, vedrebbe, vedremmo, vedreste, vedrebbero

Venire:             verrei, verresti, verrebbe, verremmo, verreste, verrebbero

Vivere:             vivrei, vivresti, vivrebbe, vivremmo, vivreste, vivrebbero

Volere:            vorrei, vorresti, vorrebbe, vorremmo, voreste, vorrebbero

 L’Uso del Condizionale                   Folosirea  

                                                                   Conditionalului

Il Modo Condizionale (Modul Conditional) se foloseşte:

  1. în propozitii completive directe: ” So che dovrebbe venire…che sarebbe tornato.” – ştiu cã ar trebui sã vinã… sã se fi întors.
  1. în propozitii subordonate completive indirecte, dupã verbe ca accorgersi (a-şi da seama) dubitare (ase îndoi) insistere (a insista) lamentarsi (a se plânge), în urmãtoarele cazuri:
    1. substantivul propozitiei completive este diferit de cel al propozitiei principale: “Dubito che lui farebbe questo.” – mã îndoiesc cã el ar face acest lucru.
    1. Substantivul propozitiei principale exprimã un lucru sigur sau o declaratie: “Mi accorgo che avrei bisogno di quel libro.” – îmi dau seama cã aş avea nevoie de acea carte.
  1.  în propozitii subordonate relative introduse prin pronume relative – che (care) il (la) quale (care) (le)quali (care): “Questa è la cosa che farei.” – aceasta este ceea ce aş face; “Gli uomini i quali vorrei conoscere sono questi.” – oamenii pe care aş vrea sã-i cunosc sunt aceştia.
  1. în propozitii circumstantiale:

    1. în propozitii temporale, dupã conjunctii sau locutiuni ca: quando (când) mentre(în timp ce) nelmomento in cui (în momentul în care) man mano che (pe mãsurã ce) dal momento che (din moment ce) dopo che (dupã ce) tutte le volte che (ori de câte ori): “La ragazza parlò quando ce l’avremmo aspettato di meno.” – fata vorbi când ne-am fi aşteptat mai putin.
    1. în propozitii circumstantiale de loc, dupã adverbul dove (unde): “Non si sapeva dove sarebbero arrivati.” – nu ştia unde ar fi ajuns
    1. în propozitii circumstantiale cauzale, introduse prin conjunctiileperché (pentru cã) poiché (întrucât, deoarece) giacché (fiindcã, întrucât) siccome (întrucât, dat fiind cã) şi prin locutiunileper il fatto che (dat fiind cã)dal momento che (din moment ce) dato che (dat fiind cã) visto che (dat fiind cã): “Ti chiamo io, perché tu potresti trovare la linea occupata.” – te sun eu pentru cã tu ai putea sã gãseşti telefonul ocupat.
    1. în propozitii circumstantiale modale, introduse prin adverbul come (aşa cum): “Hai scritto come l’avrei fatto io.” – ai scris aşa cum aş fi scris şi eu.
    1. în propozitiile circumstantiale limitative, introduse prin: secondo che (dupã ceea ce)a quello che (la ceea ce) per quello che (în ceea ce) a quanto (dupã cât):”Per quello che diresti, nessuno ti crederà.” – pentru ceea ce vei spune (ai spune), nimeni nu te va crede.
Nota:

  1. În propozitiile subordonatemodul conditional poate avea valoare de Viitor:

Regentã

Un timp trecut al indicativului

Subordonatã

Conditional trecut

                        “Mi dissero che sarebbero tornati presto.” – mi-au spus cã o sã se întoarcã repede

“Mi hanno detto che avvrebbero fatto tutto il possibbile.” – mi-au spus cã vor face tot posibilul

  1. Modul conditional nu se foloseşte în propozitii conditionale aşa cum este folosit în limba românã – Dacã aş putea…ti-aş spune – în acest caz se foloseşte Conjunctivul (Il Periodo Ipotetico).

  2. În anumite cazuri, conditionalul din propozitia subordonatã poate fi înlocuit printr-un timp al indicativului: “Parti quando puoi.” – pleci când poti – când ai putea.

 La Consecuzione dei          Concordanta    Timpurilor       

 Tempi All’Indicativo                        La Indicativ                                                    

                                                                     

            Dacã verbul din propozitia principalã este la un timp trecut, atunci în propozitia secundarã se va folosi:

  1. Imperfectul sau prezentul – pentru o actiune simultanã: “Il professore ha detto che la risposta era (è) giusta.”
  1. IL Trapassato prossimo sau Trapassato Remoto – pentru o actiune anterioarã: “Mia madre mi diceva che l’atrice era (fu) stata bella.”
  1. Conditionalul Prezent (Trecut) – pentru o actiune anterioarã: “Luigi ha detto che tornerebbe (sarebbe tornato) presto.”

 Il Modo Congiuntive          Modul  Conjunctiv

                                                                

În timp ce Modul Indicativ indicã sigurantã, realitate, certitudine:”Dio esiste.”;”Un giorno moriremo.”,

Modul Conjunctiv indicã o dorintã, o ipotezã, o posibilitate:”Stiano bene, Signore!” – sã fiti sãnãtoase, Doamnelor!; “Oh, se lo avvèssi saputo…” – ah dacã aş fi ştiut acest lucru – tradus în limba românã prin conditional.

            Uneori se foloseşte Il Congiuntivo Esortativo (Conjunctivul Poruncitor):”Prego, si sieda qui.” – vã rog sã luati loc aici, şi Il Congiuntivo Concessivo (Conjunctivul Concesiv):”Provi anche di far questo. Vedrà ch’era meglio non farlo.” – încercati sã faceti acest lucru. Veti vedea cã era mai bine sã nu-l faceti.

            Spre deosebire de limba românã, unde conjunctivul are doar douã timpuri – presente e passato (prezent şi trecut) – conjunctivul italian are patru timpuri – presente, passato, imperfetto, trapassato (prezent, trecut, imperfect şi mai mult ca perfect).


 I Verbi Sovrabbondanti                        Verbe cu DouàForme

Se numesc aşa verbele care au o a doua conjugare, cu sau fãrã un sens diferit. Acestea sunt:

adempíre (a îndeplini, a executa)                adémpire (a îndeplini, a executa)

addomesticare (a cultiva, a aclimatiza)       adomestichire (a domestici, a îmblânzi)

attristare (a se întrista, a îndurera)             attristire (a întrista)

còmpiere (a termina, a îndeplini)                compíre (a realiza, a împlini)

dimagrare (a slãbi, a sãrãci)                       dimagrire (a slãbi, a sãrãci)

émpiere (a umple, a satisface)                    empíre (a umple, a satisface)

incoraggiare (a încuraja, a îmbãrbãta)        incoraggire (a încuraja, a îmbãrbãta)

intorbidare (a tulbura, a întuneca)              intorbidire (a amorti, a se moleşi)

scoraggiare (a descuraja)                           scoraggire (a descuraja)

starnutare (a strãnuta)                               starnutire (a strãnuta)


 Il Congiuntivo                              Conjunctivul                    

Dei Verbi ausiliari                               Verbelor Auxiliare



Essere
Presente

Che io sìa, che tu sìa, che egli sìa, che essa sìa, che noi siàmo, che voi siàte, che essi sìano, che esse sìano

Imperfetto

Che io fossi, che tu fossi, che egli fosse, che essa fosse, che noi fossimo, che voi foste, che essi fossero, che esse fossero

Passato

Che io sìa stato/stata, che tu sìa stato/stata, che egli sìa stato, che   essa sìa stata, che noi siàmo stati/state, che voi siàte stati/state, che essi sìano stati, che esse sìano state

Trapassato

Che io fossi stato/stata, che tu fossi stato/stata, che egli fosse stato, che essa fosse stata, che noi fossimo stati/state, che voi foste stati/state, che essi fossero stati, che esse fossero state



Avere

Presente

Che io àbbia, che tu àbbia, che egli àbbia, che essa àbbia, che noi abbiàmo, che voi abbiàte, che essi àbbiano, che esse àbbiano

Imperfetto

Che io avvèssi, che tu avvèssi, che egli avvèsse, che essa avvèsse, che noi avvèssimo, che voi aveste, che essi avvèssero, che esse avvèssero

Passato

Che io àbbia avuto, che tu àbbia avuto, che egli àbbia avuto, che essa àbbia avuto, che noi abbiàmo avuto, che voi abbiàte avuto, che essi àbbiano avuto, che esse àbbiano avuto

Trapassato

Che io avvèssi avuto, che tu avvèssi avuto, che egli avvèsse avuto, che essa avvèsse avuto, che noi avvèssimo avuto, che voi aveste avuto, che essi avvèssero avuto, che esse avvèssero avuto


 Il Congiuntivo                      Conjunctivul                            

Dei Verbi Regolari                         Verbelor Regulate



Cantare
Presente

Che io cànti, che tu cànti, che egli cànti, che essa cànti, che noi cantiàmo, che voi cantiàte, che essi cantìno, che esse càntino

Imperfetto

Che io cantàssi, che tu cantàssi, che egli cantàsse, che essa cantàsse, che noi cantàssimo, che voi cantaste, che essi cantàssero, che esse cantàssero

Passato

Che io àbbia cantato, che tu àbbia cantato, che egli àbbia cantato, che essa àbbia cantato, che noi abbiàmo cantato, che voi abbiàte cantato, che essi àbbiano cantato, che esse àbbiano cantato

Trapassato

Che io avvèssi cantato, che tu avvèssi cantato, che egli avvèsse cantato, che essa avvèsse cantato, che noi avvèssimo cantato, che voi aveste cantato, che essi avvèssero cantato, che esse avvèssero cantato



Vendere

Presente

Che io vènda, che tu vènda, che egli vènda, che essa vènda, che noi vendiàmo, che voi vendiàte, che essi vendano, che esse vendano

Imperfetto

Che io vendèssi, che tu vendèssi, che egli vendèsse, che essa vendèsse, che noi vendèssimo, che voi vendèste, che essi vendèssero, che esse vendèssero

Passato

Che io àbbia venduto, che tu àbbia venduto, che egli àbbia venduto, che essa àbbia venduto, che noi abbiàmo venduto, che voi abbiàte venduto, che essi àbbiano venduto, che esse àbbiano venduto

Trapassato

Che io avvèssi venduto, che tu avvèssi venduto, che egli avvèsse venduto, che essa avvèsse venduto, che noi avvèssimo venduto, che voi aveste venduto, che essi avvèssero venduto, che esse avvèssero venduto



Sentire
Presente

Che io sènta, che tu sènta, che egli sènta, che essa sènta, che noi sentiàmo, che voi sentiàte, che essi sentano, che esse sentano

Imperfetto

Che io sentìssi, che tu sentìssi, che egli sentìsse, che essa sentìsse, che noi sentìssimo, che voi sentìste, che essi sentìssero, che esse sentìssero

Passato

Che io àbbia sentito, che tu àbbia sentito, che egli àbbia sentito, che essa àbbia sentito, che noi abbiàmo sentito, che voi abbiàte sentito, che essi àbbiano sentito, che esse àbbiano sentito

Trapassato

Che io avvèssi sentito, che tu avvèssi sentito, che egli avvèsse sentito, che essa avvèsse sentito, che noi avvèssimo sentito, che voi aveste sentito, che essi avvèssero sentito, che esse avvèssero sentito



Capire

Presente

Che io capìsca, che tu capìsca, che egli capìsca, che essa capìsca, che noi capiàmo, che voi capiàte, che essi capìscano, che esse capìscano

Imperfetto

Che io capìssi, che tu capìssi, che egli capìsse, che essa capìsse, che noi capìssimo, che voi capìste, che essi capìssero, che esse capìssero

Passato

Che io àbbia capito, che tu àbbia capito, che egli àbbia capito, che essa àbbia capito, che noi abbiàmo capito, che voi abbiàte capito, che essi àbbiano capito, che esse àbbiano capito

Trapassato

Che io avvèssi capito, che tu avvèssi capito, che egli avvèsse capito, che essa avvèsse capito, che noi avvèssimo capito, che voi aveste capito, che essi avvèssero capito, che esse avvèssero capito


 L’Uso Del Congiuntivo                Folosirea Modului      

                                                                    Conjunctiv

În limba italianã modul conjunctiv este cerut de anumite verbe, conjunctii sau locutiuni conjunctionale. Acesta

se foloseşte în felul urmãtor:

  1. În Propozitii Principaleconjunctivul apare întotdeauna în constructiile de genul: “Magari fosse tutto vero!”(Mãcar de-ar fi adevãrat!), “Chi l’abbia mai detto?”(Cine sã o fi spus oare?), “Lo voglia o no, ci partirai lo stesso!” (fie cã vrei, fie cã nu, oricum vei pleca acolo!)
  1. În Propozitiile Completive Directe, conjunctivul apare dupã verbe care indicã vointa, dorinta, speranta,opinia: “Penso (spero, desidero) che tu stia bene.”; “Desideriamo che tu guarisca.”;”Dubito che Mario arrivi in tempo.”.
Verbe (expresii): pensare, credere, desiderare, volere, aspettare, preferire, pretendere suppore, aver conoscenza, esìgere, comandare, ordinare, negare, non veder l’oraecc.
  1. În Propozitiil Completive Indirectedupã verbe care exprimã plãcerea, regretul, pãrerea de rãu,timiditatea: “Sono contento (mi piace) che voi glielo diciate.”. Verbe (expresii)essere contento, essere spiacente, aver piacere, piacere, rincrescere, dispiacere, aver paura, sospettare, dubitare, illudersi, aver il dubbio, etc.
  1. În Propozitii Completive Directe dacã verbul din propzitia principalã este negativ:”Non credo che lui abbia ragione.”
  1. Dupã Conjunctiilebenché (deşi), sebbene (cu toate cã), affinché (pentru cã), purché (pentru cã), a patto che (pentru cã), per quanto (numai sã), a condizione che (cu conditia sã), prima che (înainte de), quantunque (deşi, cu toate cã), a meno che (numai sã), in modo (caso) che (astfel încât):”Studiamo affinché superiamo tutti gli esami.”;”Lavora tanto, benché (sebbene, quantunque) la sua salute non sia buona.”
  1. În Propozitiile Subiective cerute de expresii impersonale, cum ar fi: è possibile (impossibile), è facile (difficile), è utile (inutile), è bene (male), occorre, bisogna, può darsi, sembra che, etc.:”E’ bene (utile) che tu conosca la verità.”;”Occorre che voi sappiate comne fare.”
  1. În Propozitiile Relative Restrictive, cu referire la un substantiv determinat de un adjectiv, ca: primo, solo,unico, ultimo, nessuno sau de un adjectiv la superlativ relativ:”Questa è la più bella (la prima, la sola, l’unica…) fanciulla ch’io abbia mai visto.”
  1. Dacã verbul din Principalã este la Modul Conditional:”Vorrei che tu mi dicessi tutta la storia.”;”Avrei voluto che fosse venuto anche lui.”
            Modul Indicativ se foloseşte pentru actiuni certe, în timp ce Modul Conjunctiv se foloseşte pentru actiuni dubitative:

Andare (a merge)      – andai, andasti, andò, andammo, andaste, andarono

Bere  (a bea)              – bevvi, bevesti, bevve, bevemmo, beveste, bevvero

Dare (a da)                – diedi (detti), desti, diede (dette), demmo, deste, diedero (dettero)

Dire (a spune)             – dissi, dicesti, disse, dicemmo, diceste, dissero

Diventare (a deveni)  – divenni, divenisti, divenne, divenimmo, diveniste, divennero

Dovere (a trebui)        – dovei (dovetti), dovesti, dove (dovette), dovemmo, doveste, doverono (dovettero)

Fare (a face)              – feci, facesti, fece, facemmo, faceste, fecero

Mettere (a pune)        – misi, mettesti, mise, mettemmo, metteste, misero

Pottere (a putea)        – potei, potesti, poté, potemmo, poteste, poterono

Stare (a sta)                – stetti, stesti, stette, stemmo, steste, stettero

Sapere (a şti)              – seppi, sapesti, seppe, sapemmo, sapeste, seppero

Vedere (a vedea)      – vidi, vedesti, vide, vedemmo, vedeste, videro

Volere (a vrea)                       – volli, volesti, volle, volemmo, voleste, vollero





Il modo Imperativo                                    Modul   Imperativ

                                                                                                              

il Modo Imperativo (Modul Imperativ) incdicã o comandã sau o invitatie, o rugãminte, un sfat sau un

îndemn:Fèrmati là!” – opreşte-te acolo; “Mi dìa una mano!” – dati-mi o mânã de ajutor; “State buoni!” – stati cuminti; “Prèndino queste medicine!” – luati aceste medicamente.

         Acesta are douã timpuri: Prezent şi Viitor (identic cu timpul viitor al indicativului). Iatã câteva caracteristici:
La Imperativ lipseşte prima persoanã, cãreia nu i se poate da un ordin. Persoanele proprii modului sunt doua persoanã singular (fa tu questo!) şi a doua persoanã plural (fate voi questo!).
Pentru celelalte persoane ( a treia singular şi plural şi prima plural), imperativul foloseşte formele conjunctivului prezent fãra conjunctia “che”: “Fàccia lei/Lei!” – sã facã ea/faceti Dumneavoastrã; “Facciàmo noi!” – sã facem noi, “Fàcciano loro/Loro!” – sã facã ele/faceti Dumneavoastrã  (mai multe persoane)
Nota:

  1. la forma negativã pentru a doua persoanã singular se foloseşte infinitivul precedat de negatia “non”, în timp ce la alte persoane forma negativã se va forma la fel ca la celelalte moduri: “Non partire!” – nu pleca; “Non parta!” – sã nu plece el, ea / nu plecati Dumneavoastrã; “Non partiamo!” – sã nu plecãm noi; “Non partite!” – sã nu plecati voi; “Non partano!” – sã nu plece ei, ele / nu plecati Dumneavostrã.
  1. cu pronumele, imperativul se combinã în urmãtoarele moduri:

    1. Parla (tu) + a mi, a ti, a lui, a lei, a Lei, a noi, a loro, a Loro – di ciò, di questo – Parlami,parlati, parlagli, parlale, parlaLe, parlaci, parla loro, parla Loro (vorbeşte-mi, vorbeşte-ti, vorbeşte-i (lui), vorbeşte-i (ei), vorbeşte-i Dumnealui / Dumneaei, vorbeşte-ne, vorbeşte –le lor, vorbeşte – le Dumnealor despre asta !)
    1. Parlate (voi) + a mi, a lui, a lei, a Lei, a noi, a voi, a loro, a Loro – di ciò, di questo  – Parlatemi,parlategli, parlatele, parlateLe, parlateci, parlatevi, parlate loro, parlate Loro (vorbiti-mi, vorbiti-i (lui), vorbiti-i (ei), vorbiti-i Dumnealui / Dumneaei, vorbiti-ne, vorbiti-vã, vorbiti –le lor, vorbiti – le Dumnealor despre asta !)
    1. Parliamo (noi) + a ti, a lui, a lei, a Lei, a noi, a voi, a loro, a Loro – di ciò, di questo  – –Parliamoti, parliamogli, parliamole, parliamoLe, parliamoci, parliamovi, parliamo loro, parliamo Loro (sã –ti vorbim, sã –i vorbim (lui), sã –i vorbim (ei), sã –i vorbim Dumnealui / Dumneaei, sã ne vorbim, sã le vorbim, sã le vorbim Dumnealor despre asta !)
    1. Parli (lui, lei, Lei) + a mi, a ti, a lui, a lei, a Lei, a noi, a voi, a loro, a Loro – di ciò, di questo  Mi parli, ti parli, gli parli, le parli, Le parli, ci parli, vi parli, parli loro, parli Loro (vorbiti-mi, vorbiti-i (lui), vorbiti-i (ei), vorbiti-i Dumnealui / Dumneaei, vorbiti-ne, vorbiti-vã, vorbiti –le lor, vorbiti – le Dumnealor despre asta !)
    1. Parlino (loro, Loro) + a mi, a lui, a lei, a Lei, a noi, a voi, a loro, a Loro – di ciò, di questo  – Mi parlino, ti parlino, gli parlino, le parlino, Le parlino, ci parlino, vi parlino, parlino loro, parlino Loro (vorbiti-mi, vorbiti-i (lui), vorbiti-i (ei), vorbiti-i Dumnealui / Dumneaei, vorbiti-ne, vorbiti-vã, vorbiti –le lor, vorbiti – le Dumnealor despre asta !)
  1. pentru verbele reflexive, pronumele atone se vor folosi în acelaşi mod:”Alzati!” – ridicã-te, “Alzatevi!” –ridicati-vã, “Alziamoci!” – sã ne ridicãm, dar “Si alzi! (Lei)” – ridicati-vã Dumneavostrã, “Si alzino! (Loro)” – ridicati-vã Dumneavostrã.
4.     Formele atone ale pronumelor personale adãugate imperativelor monosilabice îşi dubleazã consoana initialã (da’, di’, fa’, sta’ + mi, ci, ce, lo, la, li, le, ne = dammi, dicci, fallo, dalle), exceptie face “gli”, în propozitii de genul:
a.      “Dammi prego, quel quaderno, ma dammelo subito!” – dã – mi, te rog, acel caiet, dar dã-mi-l repede; “Non voglio tutte le caramelle. Dammene soltanto una, per piacere!” – nu vreau toate bomboanele. Dã-mi numai una din ele, te rog.; “Dacci il programma dello spettacolo, daccelo per cortesia!” – dã-ne programul spectacolului, fi amabil şi dã-ni-l.; “Da’ queste riviste a Marila, ma dalle solo a lei!” – dã aceste reviste Mariei, dar dã-i-le numai ei.
b.       “Dimmi la verità, ma dimmela, non mi mentire!” – zi-mi adevãrul, dar spune-mi-l, nu mã minti;Dilla ti prego, solamente a me!” – spune-mi-l , te rog, numai mie; “Dille a tutti quelle storie, se vuoi!” – spune-le tuturor acele poveşti, dacã vrei; “Di’ che cosa vuoi e a chi vuoi!” – spune ce vrei şi cui vrei. Dar: “Non le dire a me!” – nu mi le spune mie; “non me le dire!” – nu mi le spune.
c.       “Fammi un favore, prego.” – fã-mi, te rog o favoare; “Fammelo e basta, non mi dire di no!” – fã-mi-o şi gata, nu mã refuza; “Fallo solo perché mi consideri la tua amica.” – fã-o numai pentru cã mã consideri prietena ta; “Fa’ quattro passi con me, ne ho voglia! Ma falli ora, non più tardi, quando non me ne servirà più” – fã o plimbare cu mine, am nevoie de asta! Dar fã-o acum, nu mai târziu, când nu voi mai avea nevoie.
d.       “Sta’ a sentirmi. Stammi a sentire un po’, non ti muovere tanto!” – stai şi ascultã-mã! Ascultã-mã putin, nu te mişca atât.; “Va’ a dire a Mario che l’aspetto. Vagli a dirlo. Vattene!” – du-te şi spune-i lui Mario cã îl aştept. Du-te şi spune-i. Pleacã!

 L’Imperativo dei verbi                       Modul Imperativ al              

      Ausiliari                                                   Verbelor Auxiliare

                                                                                     

Essere – a fi

Sii tu – fii tu

Sia lui, lei / Lei – sã fie el, ea / sã fiti Dumneavoastrã


Siamo noi – sã fim noi

Siate voi – sã fiti voi

Siano loro / Loro – sã fie ei / sã fiti Dumneavoastrã

Avere – a avea

Abbi tu – ai tu

Abbia lui, lei /Lei – sã aibã el, ea / sã aveti Dumneavostrã

Abbiamo noi – sã avem noi

Abbiate voi – sã aveti voi

Abbiano loro / Loro – sã aibã ei / sã aveti Dumneavostrã


 L’Imperativo dei verbi                         Modul Imperativ al             

      Regolari                                                       Verbelor Regulate

                                                                                     

Portare – a aduce

Porta tu

Porta lui, lei / Lei

Portiamo noi

Portate voi

Portano loro / Loro

Prendere – a lua

Prendi tu

Prenda lui, lei / Lei

Prendiamo noi

Prendete voi

Prendano loro / Loro

Partire – a pleca

Parti tu

Parta lui, lei / Lei

Partiamo noi

Partite voi

Partano loro / Loro

Finire – a termina

Finisci tu

Finisca lui, lei / Lei

Finiamo noi

Finite voi

Finiscano loro / Loro


 L’Imperativo dei verbi                       Modul Imperativ al  

      Comuni                                                     Verbelor Comune

                                                                                     

andare
Va’, vada, andiamo, andate, vadano

bere

Bevi, beva, beviamo, bevete, bevano

dare

Da’, dia, diamo, date, diano

dire

Di’, dica, diciamo, dite, dicano

dovere

Devi, deve, dobbiamo, dovete, debbono

fare

Fa’, faccia, facciano, fate, facciano

salire

Sali, salga, saliamo, salite, salgano

sapere

Sappi, sappia, sappiamo, sappiate, sappiano

stare

Sta’, stia, stiamo, state, stiano

udire

Odi, oda, udiamo, udite, odano

uscire

Esci, esca, usciamo, uscite, escano

vedere

Vedi, veda, vediamo, vedete, vedano

venire

Vieni, venga, veniamo, venite, vengano

volere

Vogli, voglia, vogliamo, vogliate, vogliano


 L’Imperativo del verbo                     Modul Imperativ al  

     Andarsene                                             Verbului        “A Pleca”

                                                                     


Vattene! – Non andartene! (Non te ne andare!) – pleacã! – nu pleca!

Se ne vada! – Non se ne vada (lui, lei, Lei)! – sã plece!, plecati Dvs! – sã nu plece!, nu plecati Dvs!

Andiamocene! – Non andiamocene! (Non ce ne andiamo!) – sã plecãm! – sã nu plecãm!

Andatevene! – Non andatevene! (Non ve ne andate!) – plecati! – nu plecati!

Se ne vadano! – Non se ne vadano! – sã plece ei!, sã plecati Dvs! – sã nu plece ei!, sã nu plecati Dvs!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Dovedeşte că nu eşti robot *

Protected by WP Anti Spam