Malta, ziua 2: plaje sălbatice și Popeye Village

A doua zi în Malta a adus vreme frumoasă, așa că am decis pe loc să ne bucurăm de soare și mare. Îmi vine în minte plaja de la Golden Bay, una dintre cele mai frumoase plaje ale Maltei.

Ca să ajungem la ea din Qawra, trebuie să luăm autobuzul 223 care ne va lăsa foarte aproape. Am avut noroc că stația de autobuz era la nici 2 minute de mers pe jos de hotel. De mare ajutor ne-a fost telefonul mobil care cu ajutorul hărților ne dădea toate indicațiile de care aveam nevoie.

E prima zi în care folosim transportul în comun. În fiecare stație se află programul autobuzelor, așa știi cu aproximație cât ai de așteptat. După câteva minute așteptate în plus față de program, vine și autobuzul nostru. La urcare scanăm cardul cumpărat cu o zi înainte la un aparat situat lângă șofer, acțiune care trebuie făcută la fiecare urcare. În jur de 40 de minute ar trebui să facem, știm și stația la care trebuie să coborâm, totul e aranjat. Numai că telefonul ne-a jucat o farsă, ne-a făcut să coborâm cu 3 stații mai devreme. Unii dintre noi n-au avut nimic împotrivă, așa am putut observa geologia locului. Oamenii ăștia știu să se descurce, au scos pietrele de pe terenul arid și au făcut gard cu ele, iar apa de ploaie o adună în bazine pentru a o folosi în vreme de secetă.

Deja simțim mirosul mării, zărin și Turnul Ghajn Tuffieha care străjuiește peste apele cristaline ale Mediteranei. Vrem să mergem pe plaja de la Golden Bay, dar alta ne atrage atenția, cea din Ghajn Tuffieha. Prima pare mai populată, așa că am decis să mergem la cea de-a doua. Pentru asta trebuie să coborâm mai multe trepte, nu sunt atât de istovitoare așa cum spune toată lumea, nici măcar la întoarcere.

Așa priveliște… Și culoarea aceea…

malta

Plaja are puține facilități, doar un bar cu o terasă aproape de apa mării. De aici se pot închiria sezlonguri (4,50 euro) și umbrele. Noi am ales să ne întindem prosoapele pe nisipul fin cu o culoare aparte, cărămiziu.

După cum se observă, plaja era foarte liberă, dar sezonul era doar la început, îmi imaginez că în plin sezon devine aglomerată.

Deși afară era cald, apa mării era destul de rece. Dar mi-am zis că nu pot pleca fără o baie. Am avut noroc că intrarea este lină și m-am obișnuit pe parcurs. Adevărul e că la început am amorțit un pic, apoi amorțeala s-a transformat într-o senzație plăcută.

malta
Turnul veghează

În timp ce ,,făceam fotosinteza” am observat că foarte multă lume se urcă pe dealul din apropiere. Așa că în momentul în care soarele a fost acoperit cu un halou, am decis să facem și noi asta, să vedem ce este dincolo de acel deal. Urma să ajungem lângă platoul din imaginea de mai jos. Cărările sunt bătătorite și sigure.

malta

În mai puțin de 10 minute ajungem în vârful limbii de pământ care desparte cele două golfuri. Ghici ce era, tot un golfuleț, Gnejna Bay, cu un fel de plajă (e mult spus plajă), fără nisip și aceeași apă extraordinară.

Superb locușor, aici natura a dat tot ce a putut. Și nu doar bucățica asta, ci toată zona din jurul ei.

malta

Apoi am continuat pe sub platou, iar la un moment dat am ajuns într-un loc pe unde puteam urca pe el, dar care includea și un pic de escladare. Am pus un pic lucrurile în balanță și am zis să încerc si eu. N-a fost așa greu pe cât îmi imaginam. În plus, eram în rochie și sandale. De acolo de sus, totul se vede și mai bine. Nu mulți ajung în acest punct.

Am coborât și am continuat pe sub ,,bolovanul cel mare” până am ajuns la punctul de unde am plecat.

Înainte să încheiem ziua am mers să vedem și Popeye Village. Știam că îl vom găsi închis, dar era prea devreme să mergem la hotel. Oricum vom reveni în altă zi să-l vizităm. De la stația Riviera am luat autobuzul 101 care ne-a lăsat la intrare. Ne-am și l-am pozat de pe malul opus, am terminat repede, dar autobuzul n-a venit la fel de repede, cred că am așteptat vreo 40 minute.

malta
Popeye Village

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *