Castelul Bran, dincolo de Dracula

Castelul Bran, dincolo de Dracula

castelul bran

        Castelul Bran… câte poveşti cu vampiri şi strigoi s-au spus pe seama lui, câte legende iscodite şi pe buzele a câtor persoane a ajuns! Şi asta datorită imaginației unui scriitor. Ştim cu toții (ştim, nu?) că asocierea lui Dracula cu Vlad Țepeş este data de cartea irlandezului care vorbea de un conte însetat de sânge din frumoasa noastră Transilvanie, care locuia într-un castel izolat, pe o stâncă singuratică. Castelul Bran se potriveşte câtuşi de cât relatărilor lui Stoker şi devine cel mai vizitat obiectiv turistic din România, din care mai mult de jumătate sunt străini în căutarea lui Dracula. Realitate sau nu, nu văd o problemă în a o exploata, scriitorul ne-a pasat mingea la fileu, noi trebuie să o jucăm.

Scurt istoric

Inițial a fost o fortăreață, construită în 1212, însă, prima atestare documentară are loc în anul 1377 când braşovenii au primit din partea lui Ludovic I dreptul de a construi castelul peste fosta cetate. A fost subordonat comitetului secuilor, apoi a voievodatului Transilvaniei, apoi donat Reginei Maria, lăsat moştenie Peincipesei Ileana care îl stăpâneşte până în anul 1948. Ulterior ajunge în proprietatea statului comunist care îl abandonează, deteriorându-se în timp. În anul 1987 încep lucrările de restaurare, terminate în 1993. În 2003 îi este retrocedat lui Dominic de Habsburg, fiul Principesei Ileana.

Castelul Bran are 57 de camere dispuse pe 4 etaje, din care numai câteva sunt vizitabile. Dintre care:

Dormitorul Reginei Maria. În perioada interbelică în această încăpere a fost amenajat dormitorul Reginei Maria. Din 1938 şi pînă în 1947 această cameră a apaţinut Principesei Ileana a României. Piesele au fost moştenite de la Regina Maria şi Principesa Ileana sau provin din achiziţii ale familiilor arhiducale.

DSC05835

Salonul de muzică şi Biblioteca Reginei Maria. Este amenajat în vechiul pod al cetății, iar decorarea interiorului este de inspirație rustică: şemineul care seamnănă cu vechile vetre româneşti, covoare cu motive tradiționsle şi blănuri de urs. Camera a fost aleasă pentru concerte datorită acusticii bune. Si George Enescu a concertat aici pentru regină.  E de la sine înțeles că sala nu exista cu acest scop în Evul Mediu pe când Castelul Bran avea funcție militară.

DSC05843

Privelişte de pe terasa bibliotecii şi a salonului de muzică

DSC05849

Salonul Principelui Nicolae al României. În perioada interbelică, la etajul IV a fost amenajat un apartament pentru Principele Nicolae. Piesele de mobilier aparţin secolelor XVIII-XX.

DSC05875

Salonul Bierdermeier. Încăperea este mobilată cu piese în stilul de la care a luat numele. Soba fiind cea care atrage atenția, este decorată cu cahle pictate de meşterii saşi.

DSC05894

Dormitorul Regelui Ferdinand. Interiorul este amenajat cu piese de mobilier caracteristice stilulul baroc si diferite elemente în stil neorenascentisc şi neogotic. Probabil cele mai reprezentative obiecte din această cameră sunt coroana şi sceptrul care provin din colecția arhiducelui Dominic de Habsburg-Lorena. Acestea au aparținut străbunicului patern al arhiducelui, Karl Salvator de Austria.

DSC05896

Sufrageria. După ce arhiducesa Ileana a devenit proprietară a castelului, această încăpere (fost salon al Regelui Ferdinand I) a fost transformată în salonul cu jucării al copiilor. Acum sunt expuse piese decorative din secolul XIX-XX.

DSC05898

Sala costumelor. Este concepută ca o cameră de trecere de la Evul Mediu la perioada modernă. Sunt expuse 5 costume, 3 dintre acestea au aparținut domnitorilor care au avut legătură cu castelul: Vlad Țepeş, Mihai Viteajul şi Mircea cel Bătrân. Celelate 2 au aparținut Principesei Ileana, unul popular şi o rochie de ceremonie.

DSC05901

DSC05903

Sala de arme. Aici sunt expuse armuri, diferite tipuri de arme şi scuturi cu steme din Transilvania şi Țara Românească.

DSC05908

DSC05907

Camerele lui Bram Stoker. Este vorba de 2 camere mici, în una se prezintă părți din romanul lui Stoker, iar în celălaltă se prezintă mitul strigoilor.

Fântâna. Ceea ce se vede în curtea interioară a castelului este doar partea superioară a vechiului puț. În perioada interbelică a fost instalat un lift pe puțul fântânii, iar partea superioară a fost mutată în locul în care o vedem astăzi. Respectiva fântână a fost săpată în stâncă, avea o adâncime de 56 m şi îndeplinea dublu rol: alimentarea cu apă şi loc de refugiu. La adâncimea de 40 m se află un tunel  lung de 25 m care are ieşire în spatele castelului.

castelul bran

Este un adevărat labirint cu saloane, holuri, scări, logii care fac legătura între camere. Nu putea lipsi pasajul secret care duce direct la etajul IV. Era secret deoarece intrarea se facea prin gura unei sobe, acum, în locul acesteaia, se află o uşă.

Program

-de vară (1 aprilie – 30 septembrie) Luni: 12.00 – 18.00, Marți–Duminică: 9.00 – 18.00, Ultima intrare: ora 18.00.

de iarnă (1 octombrie – 31 martie) Luni: 12.00 – 16.00, Marți – Duminică: 9.00 – 16.00, Ultima intrare: ora 16.00.

Preț bilet: Adulţi: 30 lei Seniori (65+): 20 lei Studenţi: 15 lei Elevi: 7 lei Grup elevi (>20pers.): 5 lei castelul bran

————————————-

 

One thought on “Castelul Bran, dincolo de Dracula

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Dovedeşte că nu eşti robot *

Protected by WP Anti Spam