Frumos la Napoli, nu mai venim

O, tu, Napoli, cum poți fi atât de controversat!

Sfaturile pe care le-am primit înainte de a pleca au fost:

-nu vă luați bijuterii care să atragă atenția

-nu vă opriți la cei care încearcă să vă vândă ceva

-mare atenție la genți

-mare atenție când conduceți

-lăsați maşina în locuri sigure: garaje sau parcări supravegheate

Toate ,,încurajatoare” şi parțial adevărate. Napoli este oraşul unde căştile pentru scootere sunt opționale, prioritatea nu există, iar semnalizarea este doar un alt buton inutil. Ba chiar, în traficul haotic în care eram reuşeam să glumim: nu pune semnalizarea că îşi dau seama că nu suntem din Napoli. Sau că dacă îşi pun căştile pe scooter sunt suspecți, se duc să facă vreun jaf. Feeling crazy in Naples.

După lungi documentări pe internet, am ajuns la 2 concluzii: este periculos şi murdar şi poate să-ți placă sau poate să nu-ți placă, nu există cale de mijloc. Ajunsă acolo nu s-a schimbat mult. Murdar şi scârbos este, mirosul de wc public predomină pe străzile uşor lăturalnice ale centrului istoric. L-aş putea cataloga ca cel mai murdar oraş în care am fost. Periculos nu mi s-a părut, deşi, un localnic m-a oprit să mă sfătuiască să-mi țin rucsacul în față, personaje suspecte nu am întâlnit. Se pare că toți turiştii sunt sfătuiți să țină rucsacul în acest mod, erau chiar haioase grupurile de chinezi toti cu botelcuța în față. Oricum, l-am ținut în spate şi nimic nu s-a întâmplat, din fericire.

Am avut la dispoziție o zi şi jumătate, puțin la cat e de mare, dar nu este tot turistic. După amiaza de sâmbătă am petrecut-o pe faleză.

DSC03435

Parcă nici nu aparține oraşului Napoli, curată şi îngrijită, iar seara atât de plină de viață. Imaginea Vezuviului la orizont ne-a însoţit pe tot parcusul plimbării.

DSC03428

Ne-am plimbat pe lângă Castel Nuovo, cunoscut şi ca Maschio Angioino, situat în apropiere de port. Mi-a atras atenția arcul de triumf de culoare albă în contrast cu restul griului ce caracterizează castelul. Acest arc de triumf se află la intrare, între turnurile Mezzo şi Guardia.

napoli

napoli

Am decis să nu intrăm şi am continuat pe faleză, pe jos până la celălalt castel, dell’Ovo cu intrare gratuită.

napoli

Acesta este cel mai vechi castel din Napoli, dar care a suferit numeroase intervenții până a ajunge la forma care o vedem astăzi. Practic, se poate vizita doar curtea interioară, fără acces la camere, dar de unde se poate admira o frumoasă panoramă asupra oraşului şi asupra Vezuviului.

DSC03469

DSC03474

Este un loc unde se întâlnesc tinerii până la ora 19,30 când se închide şi este decorul perfect pentru fotografiile de nuntă, am întâlnit două alaiuri în mai puțin de o oră. Seara am ales un restaurant pe malul mării în care am gustat faimoasa pizza napoletană, cu margherita nu poți greşi, adevărul e că este extraordinară şi ne-am îndulcit cu un desert delicios de cremă şi frăguțe şi babà, dulcele însiropat în alcool. După cină, ca să ardem caloriile, am închiriat un riscio (bicicleta cu mai multe locuri) şi am parcurs o bună parte din faleză.

A doua zi am dedicat-o centrului istoric. Vreo oră am pierdut-o în căutarea unui loc de parcare şi apoi voiniceşte am luat la picior prin oraş.

Ce am văzut (interesant):

  • Spaccanapoli. Cunoscută şi ca Decumano inferiore, este strada care tranversează centrul de la un capăt la altul. Are o lungime de circa 1 km, iar în lungul ei se găsesc numeroase palate şi edificii de cult de importanță semnificativă.

napoli

  • Piazza del Plebiscito. Este pur şi simplu un hău, obişnuiți cu străduțele înguste cu înalte clădiri, aici totul atât de curat, fără grafitti, parcă eram în altă parte. Senzația este mărită de mixul dintre Vatican şi Pantheon. De la Vatican a împrumutat coloanele înalte şi aranjarea acestora ca şi cum ar îmbrățişa piața, iar biserica, San Francesco di Paola este o replică a Pantheonului.

napoli

  • Conventul Sfintei Chiara. Una dintre cele mai importante biserici din Napoli şi una dintre cele mai mari cu nişte dimensiuni impresionante: 130 m lungime, 45 m înălțime şi 40 m lățime. A fost construită între 1310 şi 1328. De-a lungul timpului a suferit câteva lucrări de restaurare, dar şi-a păstrat stilul original gotic.

DSC03594

  • Domul. Se numeşte Santa Maria Assunta şi îndeplineşte şi funcția de catedrală. Albul fațadei în bătaia soarelui îți lua ochii, la propriu. Vizitarea lui s-a limitat la a-i admira fațada, ajunsesem în timpul închiderii de după-amiaza. Altă chestie care nu mi-a plăcut, oricât de importantă era o biserică, o închideau după amiaza, iar dimineața era slujbă.

napoli

  • Piazza şi biserica Gesù Nuovo. Fațada palatului Sanseverino a devenit fațada bisericii care, după gustul meu, nu prea se combină. Interiorul este extraordinar, în stil baroc cu numeroase decorațiuni.

napoli

Biserica Gesù Nuovo

DSC03622

  • Piazza San Domenico Maggiore. E una dintre cele mai frumoase piețe din Napoli, care aduce cel mai mult cu piețele din Italia: curățenie, forfotă, baruri şi terase.

napoli

  • Piazzetta Nilo. O frumuşică piață la doar câțiva paşi de piața mai sus amintită, cu biserica Sant’Angelo a Nilo, una dintre numeroasele biserici pe care le-am găsit închise.
  • Strada Domului. Destul de frumuşica acestă stradă cu palate destul de recente, magazine şi câteva biserici ridicate pe altele antice.

napoli

  • Piazzetta del Grande Archivio. Am găsit-o rătăcind în afara arterelor principale. În centru se află o fântână, Sellaria, interesantă ca formă cu un bazin de apă de culoare verzulie, o biserică ca vai de mama ei şi câteva palate.

DSC03775

  • Largo Corpo di Napoli. Un colțişor aflat pe Spaccanapoli, în centrul căruia se află statuia Zeului Nilo.

DSC03781

  • Strada San Gregorio Armeno. Este o stradă ce se desprinde de Spaccanapoli, cunoscută datorită magazinelor artizanale, este raiul suvenirurilor.

napoli

DSC03689

 

Napoli nu m-a dezamăgit, ştiam ce mă aşteaptă. Speram totuşi să nu fie adevărat, este inclus în Patrimoniul UNESCO pentru anumite motive. Vechiul dicton conform căruia ,,Vedi Napoli e poi mori” , cred, se referă la faptul că poți muri uşor la Napoli. Am citit că în apropiere de Napoli ar fi un oraş numit Mori şi ideea ar fi că vezi Napoli întâi şi apoi vezi Mori, în acest caz, dictonul capătă sens. Este un oraş care merită vizitat şi ar putea chiar să-ți placă dacă îi înțelegi sensul foarte subtil, eu n-am ştiut să-l ,,citesc”. Nu am rezonat deloc cu el, iar rufele întinse spre stradă care, cică, i-ar da un aer aparte, nu făceau decât să-l urâțească. Nu mi-a displăcut doar pentru că era murdar, dar şi datorită clădirilor neîngrijite, cu tencuiala scorojită, pline de afişe dezlipite.

DSC03671

Aşadar, frumos la Napoli, nu mai venim. Dar mai am nişte fotografii în care am surprins o parte drăguţă a oraşului.

DSC03576

DSC03633

DSC03712

DSC03777

Ca o (altă) încheiere, trecând printr-un gang urât mirositor şi cu răhăței de toate dimensiunile, formele şi texturile, am găsit această declarație. Ori locul l-a inspirat, or inspirația a avut-o în altă parte şi aici a fost locul potrivit să o scrie.

,,Dacă a te iubi e un păcat, Dumnezeu să mă ierte”

DSC03574

16 comentarii Adaugă-l pe al tău
  1. ”Napoli e fumos dar nu mai venim” ,tipic romanului de la tara,ai mai stat si 6 ani in Italia,numai un om care toata viata a mers cu ,capul in pamint poate sa vb asa de Napoli,Napoli e superb,cu bune si rele,farmecul lui nu-l are niciun oras din lume,si ti-o zce unul care a trait acolo pe vremea cin nici nu stiai cum arata un pasaport

  2. Poate ca o sa te dezamagesc, dar si eu sunt una din aceia care “admira” rufele intinse pe sarme ale italienilor :)) le-am tot vazut si in alte orase din Italia si parca ar fi una din semnaturile lor :P:P

    1. 😀 Gusturile nu se discuta, iar eu le respect pe cele diferite de ale mele.
      Si ai dreptate, le-am mai intalnit si in alte orase, dar parca in niciun loc nu mi-a displacut mai mult decat la Napoli. 🙂

  3. :)))) Sunt fericita ca nu am dat peste acest articol cu zece ani in urma si am intrat in Napoli cu inima deschisa. Ma poti recunoaste usor. Sunt una dintre persoanele care adora acest oras. Daca as putea, si maine m-as muta acolo. Nu ma intreba de ce il iubesc. Probabil pentru ca mi-a amintit din prima clipa de tara mea 🙂 , poate pentru ca am cunoscut oameni deschisi, prietenosi, poate pentru ca pizza e chiar pizza, poate pentru ca este atat de frumos daca te faci ca nu vezi mormanele de gunoaie, poate doar pentru ca sunt eu mai ciudata… 😀
    Dar stii, m-a distrat maxim felul in care ai scris, ai un stil tare amuzant…

    1. Inteleg sentimentul, asa sunt eu cand vine vorba de Roma, il iubesc fara sa pot spune un motiv concis de ce.
      Ma bucur ca te-a distrat, desi, nu am avut aceasta intentie. :))

  4. Eu abia aștept să găsesc în Italia un oraș care să nu-mi placă :))) Glumesc, ideea este că daaa, Napoli se știe că este controversat, la fel cum este Marsilia în Franța, dar cu toate astea, sunt două orașe fără de care, cred că cu greu poți înțelege cultura țărilor în care se află. Pentru mine Napoli (+ Costiera Amalfitana) este unul din visele de călătorie care nu au devenit realitate până acum.
    Îmi place maxim umorul cu care ai tratat orașul, m-am amuzat bine de dimineață 🙂

    1. Eu sper sa nu mai gasesc,a fost singurul care nu mi-a ajuns la inima. Este controversat, cred ca dincolo de gunoaie este frumos, dar eu n-am putut trece peste acest aspect. Mi-a placut la nebunie Spaccanapoli si Piazza del Plebiscito, de-ar fi fost tot orasul asa…
      Ma bucur ca te-a amuzat, n-am avut nicio secunda intentia asta. :))

  5. Vai, e prima parere de acest fel pe care am citit-o despre Napoli. Nu-i bai, pe mine oricum Italia nu prea ma atrage… acum, cu atat mai putin 🙂

    1. Parerile sunt impartite, eu fac parte din categoria carora nu le place Napoli.
      Eu ador Italia, are tot ceea ce eu vreau: orase medievale, situri arheologice foarte bine conservate, biserici catolice, mare superba, uoff, vreau sa ajung in atat de multe locuri. 🙂

    2. E minunat că suntem diferiți și te rog să nu o iei ca pe o întrebare cu iz negativ, dar am o curiozitate: ce anume ai vizitat până acum în Italia de nu a reușit să te atragă? Intreb aste pentru că pe mine m-a năucit pur și simplu, aproape că îmi doream să mă ia mai ușor :))

      1. Sa incep cu orasele in care as vrea sa ma intorc chiar si maine: Lucca si Siena, Florenta, Assisi, Montepulciano, San Gimignano, Pistoia, Civita di Bagnoregio, Calcata, Coasta Amalfitana cu oprire la Positano si Amalfi, Pompei, Herculaneum, Vezuviu, Capri, Tarquinia, Necropolele etrusce de la Tarquinia si Cerveteri, Pisa, Vietrbo, Orvieto, si alte multe orasele din apropiere de Roma care nu sunt tocmai turistice. Sa-ti mai spun ca eu ma entuziasmez usor, dar el saracul n-a resusit sa-mi atinga inima sensibila. 🙂

  6. Asa este aici Marsilia, are acelasi renume de oras rau famat. Eu l-am gasit interesant tocmai datorira contrastelor asa ca de ceva vreme ma gandesc si la Napoli :). Chiar sunt curioasa….

  7. Eu vreau sa revin chiar daca numai pentru Napoli Soterrano (l-am ratat ca ultimul tur pornea de la 5 si eu abia ma dezmeticisem sa ies in oras – am ajuns dupa 2 cu un zbor din BUD)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Dovedeşte că nu eşti robot *

Protected by WP Anti Spam