Traseul T8 – Pe culmea Bisericuței, iarna

Când nu știu pe unde să mai evadez în week-end, aleg zona Poarta Carpaților și de fiecare dată s-a dovedit o idee bună.

Spuneam în alte articole de fundația non-profit CEM – Centrul de Ecologie Montană. Ei sugerează alt tip de recreere, ecoturismul, și propun 9 trasee marcate prin care cei interesați pot descoperi frumusețe cadrului natural și tradițional de la poalele Munților Bucegi, Piatra Craiului și Leaota. Aceste trasee însumează aproximativ 100 km și sunt de tip circuit sau buclă. Marcajul lor este reprezentat printr-un omuleț, iar fiecare traseu are o culoare specifică.

Până în acest moment am făcut T9 – la Amfiteatru și T3 – Plimbare prin Andole.

La jumătatea lunii ianuarie am ajuns pentru a nu știu câta oară în Moieciu de Sus. Am ales să stăm la Mistral Resort deoarece am prins un super preț. Link AICI pentru rezervări. Nu aveam așteptări mari având în vedere tariful, dar am fost plăcut surprinși. Iar zona este absolut superbă, la poalele Bucegilor, pe Valea Băngăleasa.

Am plecat cu gândul să facem un traseu din cele nouă și am ales T8 – Pe culmea bisericuței, omuleț roșu. Are o lungime de circa 10 km și poate fi parcurs în aproximativ 4 ore. Traseul începe pe lângă școala cea nouă din Moieciu de Sus, dar poate fi abordat din mai multe puncte. Așa cum am făcut și noi deoarece am vrut să-l scurtăm un pic. L-am început din dreptul pensiunii Taverna Moieciului, unde am lăsat și mașina. Am început cu o urcare de câteva minute până am intrat în pădure și timp de jumătate de oră doar prin pădure am mers. Ne-am întâlnit cu o localnică în vârstă care cobora de la odaie și ne-a întrebat dacă ne-am rătăcit. Când i-am spus că ne plimbăm pe dealuri, ne-a răspuns că ea nu s-ar plimba dacă nu ar fi nevoită. Recunosc că un mic nod mi s-a pus în gât.

Apoi am ieșit într-o zonă de belvedere către Bucegi și consacratele peisaje cu adăposturi sezoniere, căpițe de fân și garduri din lemn. Nu mă pot sătura de astfel de imagini.

T8 - Pe culmea bisericuței

Am continuat traseul pe Culmea Lungă, paralel cu satul. În mare parte, tot prin pădure s-a desfășurat traseul, dar din când în când mai avea zone deschise către munte. La un moment dat am ieșit de tot din pădure și aveam priveliști largi și către sat.

T8 - Pe culmea bisericuței

T8 - Pe culmea bisericuței

T8 - Pe culmea bisericuței

Când am ajuns în punctul de unde trebuia să începem coborârea către sat, am decis să-l prelungim un pic către Amfiteatrul Transilvania, complex de câteva case recondiționate și transformate în unități de cazare. Voiam să vedem cum este și iarna, nu ai cum să fii dezamăgit, indiferent de anotimp.

Ne-a trecut prin cap și ideea de a continua pe marcajul omuleț portocaliu, T9, dar am fi mers prea mult pe jos pe drumul principal, așa că ne-am întors la omulețul nostru roșu.

T8 - Pe culmea bisericuței

Întoarcerea în sat se face tot prin pădure, traseu comun cu T9. De data aceasta nu am mai pierdut marcajul și am ieșit corect pe drumeagul care coboară în sat, pe lângă școală. De aici, am făcut stânga și am mers pe drumul asfaltat vreo 2 km pentru a ajunge la mașină.

Dacă nu am fi vrut să-l scurtăm, traseul ar fi continuat pe dealul opus celui pe care am fost, Culmea Bărbulețului.

 

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Protected by WP Anti Spam