Cheile Bicazului şi Lacul Roşu

          După ce în prima zi pe teritoriul judeţului Neamţ am văzut Cetatea Neamţului şi Mănăstirea Secu,a doua zi ne-am petrecut-o într-un cadru mai natural:Cheile Bicazului şi continuat cu Lacul Roşu,judeţul Harghita.
Vremea a fost neprietenoasă şi ploaia si-a făcut de cap toată dimineaţa.Am plecat din Borca pe ploaie,cu anumite pauze doar pentru a începe mai tare.
Îmi place foarte mult zona,am fost de nenumărate ori şi totuşi de fiecare dată mă simt ca şi cum aş vedea-o prima dată.Îmi place foarte mult drumul care şerpuieşte pe marginea lacului-Izvorul Muntelui,cum se văd munţii şi ce aer înviorător se respiră.

Viaductul Poiana Largului(peste Bistriţa) şi Piatra Teiului sau Dracului

Lacul de acumulare Izvorul Muntelui

           La doar câţiva kilometri de Bicaz se află aceste minunăţii ale naturii,Cheile Bicazului săpate de râul Bicaz de-a lungul timpului.Serpentinele ameţitoare,pereţii abrupţi,peitrele singuratice,ceaţa îi dădeau cheilor un aer misterios care te chema să-i cunoşti frumuseţea.Ar fi fost frumos să le fi parcurs pe jos dar cum ploaia ne-a fost tovarăş de drum,le-am admirat din maşină.Doar două opriri scurte şi a fost de ajuns ca să rămânem fermecaţi  de frumuseţea acestor chei.
Cheile Bicazului au o lungime de doar 5-6 km şi fac trecerea din judeţul Neamţ în judeţul Harghita.

Piatra Altarului

           Ieşiţi din Cheile Bicazului,dăm de o altă lucrătură a naturii şi anume Lacul Roşu.Este un lac de baraj natural aflat la poalele Munţilor Hăşmaşu Mare.Numele i se trage de la una din apele care îl alimenteză,Pârâul Roşu care străbate straturi bogate în oxizi şi hidroxizi de fier.Se mai văd şi astăzi trunchiurile copacilor blocaţi în urma alunecării ce a dus la formarea lacului.Lacul e relativ tânăr,formându-se în vara anului 1837.
Ploaia nu ,,ne dă pace” (cum s-ar spune prin zonă),dimpotrivă,a început mai tare.Ne-am adăpostit la o terasă de pe malul lacului cu speranţa că va obosi.Şi chiar s-a întamplat!Fără ezitare,ţop în barcă!15 sau 20 lei barca pentru 3 persoane.Am început să facem slalom printre trunchii de molid(cred!) şi ajunşi pe la mijlocul lacului,Măria Sa,Ploaia îşi face simţită prezenţa mai tare ca niciodată.Bad karma!Oricum,a meritat!Frumos,don’le,frumos!

          Este o zonă deosebit de frumoasă iar dacă vremea îţi permite te poţi relaxa şi să te plimbi pe marginea lacului sau să te refugiezi în mijlocul pădurii.Orice variantă ai alege,e o modalitate excelentă de a te umple cu energie pentru a face faţă stresului cotidian.