Trebuie să mărturisesc că după ce am hotărât traseul, eram convinsă că orice oraş vom vizita după San Gimignano nici unul nu îmi va plăcea mai mult. Dar apoi am ajuns la Siena şi totul s-a schimbat. Mi-a plăcut mult Oraşul turnurilor frumoase, dar Siena…Siena e numai una. Este un şir lung de urcuşuri şi coborâşuri fiind construită pe 3 dealuri. Centrul său istoric este unul dintre cele mai frumoase şi bine conservate, din acest motiv fiind inclus, din anul 1995, în Patrimoniul UNESCO. Îi face concurență Florenței, dar personal, Siena câştigă detaşat.
Cu puțin timp la dispoziție şi fără plan de bătaie ne aventurăm pe anticele străzi ale Sienei. Ştiam, totuşi, că vrem în Piazza del Campo, Turnul şi Duomo. Nu a fost dificil să ne orientăm, am urmat pur şi simplu mulţimea. Cum am intrat, am şi dat de o biserică, Basilica San Domenico, cu un aspect simplu şi sever. A fost construită în secolul XIII şi este una dintre cele mai importante biserici din Siena.
Uşile sunt de-a dreptul interesante
În drumul nostru spre centru, am trecut pe lângă Palatul Salimbeni, situat în piaţa omonimă, sediul Băncii Monte dei Paschi, cea mai veche bancă încă activă, considerată chiar cea mai longevivă din lume.
Nu foarte departe de aici, zărim Piazza del Campo, dar am decis să mergem întâi la Dom, aşa că am continuat.
Primul care ne întâmpină este Baptisteriul Sf. Ioan, inițial am crezut că este intrarea în dom.
Dar, nu, urcăm scările şi ajungem în Piazza del Duomo. Catedrala Santa Maria Assunta domină piața şi o luminează prin culorile ei, alb, negru şi câteva decorațiuni roşii. A fost construită între 1215-1263, planurile ulterioare urmau să o transforme în cea mai mare catedrală din lume dacă epidemia de ciumă nu ar fi împiedicat înaintarea lucrărilor. Partea începută şi neterminată (nava dreaptă şi fațada) a fost încorporată în palatele construite ulterior, iar fațada se foloseşte ca punct de belvedere.
Faţada
Fațada este împărțită în 2 părți, superioară în stil gotic şi inferioară în stil romanic-gotic, rezultat al construcției în 2 faze distincte. Ca să fac o comparație, Domul din Siena este mai mic, dar mi-a plăcut mult mai mult decât cel din Florența. Clopotniţa(campanile) este în stil romanic ca partea mai veche a bisericii şi are o înălţime de 77 m.
Intrarea în Dom costă 4,00€, iar în timpul slujbelor nu este permis accesul turiştilor. Pentru cei care au mai mult timp la dispoziție există OPA SI Pass cu care poți vedea Domul, Cripta, Libreria Piccolomini, Muzeul Opera, Baptisteriul, Oratoriul San Bernardino şi panorama de pe zidul care trebuia să fie Noul Dom. Toate acestea cu prețuri de la 8,00 €(1/11-24/12 şi 7/1-28/2), 10,00 €(26/12-6/1) şi 12,00 €(1/3-31/10). Bişnițe, taică, bişnițe!
Cum am specificat mai sus, eram în criză de timp, am intrat pentru slujbă ca să avem habar câtuşi de cât de cum arată. Ştiu, ştiu, o să ard în flăcările iadului, dar Dumnezeu l-a făcut pe om curios. Nu am putut vizita, ci ne-am aşezat pe o bancă şi am făcut liniştite nişte poze (nu mă judecaţi prea dur, în circumstanţe normale nu aş fi făcut aşa ceva).
Interiorul este la înălţimea aşteptărilor, stâlpi din marmură albă şi neagră, culorile oraşului, opere de valoare excepţională, iar pardoseala este o capodoperă, un mozaic format din 56 de tablouri din marmură sculptată şi apoi îmbinate cu răbdare.
Ne întoarcem în Piazza del Campo, inima Sienei, nu este greu să te orientezi fără hartă, obiectivele turistice sunt foarte bine semnalate.
Palatul Public şi Turnul Mangia
Starea de leneveala la soare în stilul dolce far niente caracteriza întreaga piaţă. Cu mic, cu mare întinşi direct pe jos citeau, se pensau, cu tableta sau laptopul sau pur şi simplu pierdeau vremea într-o zi călduroasă de toamnă.
Este diferită de restul pieţelor, are o formă unică de cochilie, uşor înclinată. Piaţa a luat aspectul actual în urma lucrărilor executate la sfârşitul secolului XIII şi începutul secolului XIV. Aici are loc, de 2 ori pe an(2 iulie şi 16 august), faimoasa cursă de cai, Il Palio.
Piazza văzută din Torre del Mangia
Am urcat în Turnul del Mangia care se înalţă elegant deasupra Palatului Public(Palazzo Pubblico sau Palazzo Comunale). Acesta a fost construit între 1338 şi 1348, are circa 88 m înălţime şi vreo 400 de trepte. Preţul biletului este de 8,00€ de persoană, cam scumpicel aş spune, dar merită. Mai mult de 15- 20 de minute nu poți sta acolo sus, 15 -20 de minute pline de extaz. Siena e superbă de jos, fabuloasă de sus. Ai la picioarele tale tot centrul istoric, iar privirea îţi ajunge până la colinele toscane care înconjoară Siena. Maroul nu a fost niciodată mai frumos ca acum.
Din capătul scării
Spoiler alert
Ceasul cam începuse să ticăie fiind vremea de plecare, dar de o scurtă plimbare tot a fost timp, o ultimă privire, o ultimă şansă de a-i mai respira aerul medieval. Nu am putut decât să mă conving că trebuie să mă întorc.
În diferite zone ale Sienei am găsit amplasată lupoaica alături de 2 copii, simbol al Romei. Explicația? Este şi simbolul oraşului Siena. Fii lui Remus, Aschio şi Senio, fugiți din Roma, au luat cu ei acest simbol. Diferența dintre cele două este poziția capului: cea romană priveşte către stânga, iar cea din Siena, priveşte drept în față.
Siena este pe primul loc in preferintele tale? Nu am ajuns inca acolo, dar m-ai facut curioasa 🙂
Nu mi-am facut un top al oraselor, dar cred ca s-ar situa pe primul loc alaturi de Roma, Assisi si Positano. N-as putea sa fac un top al acestor orase, toate sunt pe primul loc. 🙂
m-ai făcut curios, abia aștept să ajung și în Siena.
Din ce ai povestit există riscul ca topul orașelor mele preferate din Italia să se schimbe. Momentan e așa: Roma,Florența,Veneția,Verona,Milano
Roma e pe primul loc? Ma bucur tare mult! Chiar ma intristeaza cand altii nu vad in Roma un oras frumos, dar gusturile nu se discuta. Mie Florenta nu mi-a placut foarte mult, dar Siena o ador. 🙂