În Harghita am ajuns de mai multe ori de-a lungul timpului unde am descoperit obiectivele turistice deja consacrate, dar și unele noi, mai puțin cunoscute. Eu caut locuri în care să pot petrece cât mai mult timp în natură, iar Harghita abundă în atracții naturale. Desigur că cele prezentate mai jos reprezintă doar o mică parte din ceea ce oferă acest județ, multe dintre ele își așteaptă liniștite rândul pentru vizite viitoare.
Să purcedem…
- Cheile Vârghișului
Acestea reprezintă o arie protejată de interes național, din Munții Perșani, formată din numeroase formațiuni geomorfologice săpate în calcare de către râul Vârghiș. Adâncirea cheilor lungi de 4 km a avut loc în mai multe etape, iar peșterile s-au format în paralel cu acțiunea erozivă a apei asupra calcarului. Acest lucru fiind dovedit de peșterile și terasele aflate la nivele diferite, respectiv 5, 20, 40, 70-120 m deasupra cursului actual al râului.
Până în prezent, în chei au fost descrise și cartate 122 peșteri.
Sunt 3 peșteri importante care se pot vizita, iar Peștera Tătarilor este cea mai interesantă dintre toate. De asemenea, punțile care facilitează traversarea râului aduc un plus de frumusețe.
Traseul l-am finalizat în mai puțin de 4 ore, mers normal și foarte multe opriri pentru poze. Se poate face în orice sezon, cred că toamna cheile sunt de-a dreptul spectaculoase, iar încălțămintea antiderapantă este obligatorie.
Informații suplimentare găsiți pe acest link.
- Cascada Ivardi (sau Javardi)
Este o cascadă necunoscută pentru mulți români și totuși este foarte accesibilă. Nu este foarte înaltă, circa 8 m, dar foarte pitorească.
Se află în Lunca de Jos, în apropiere de satul Valea Rece. Pentru a ajunge la ea am părăsit drumul dintre Comănești și Miercurea Ciuc către Valea Rece, iar după aproximativ 6 km, spre stânga, se desprinde alt drum, pe valea pârâului Iavardi. Am parcurs încă 3 km pe acest drum.
Am ajuns cu mașina până în dreptul cascadei, dar pe anumite porțiuni este foarte îngust.
- Lacul Sf. Ana
Este localizat în masivul Ciomatu, la altitudinea de 950 m și este singurul lac vulcanic din România. Este amplasat într-un crater vulcanic, iar apele provin din precipitații.
Activitățile care pot fi făcute aici sunt: plimbare pe poteca din jurul lacul care are 2 km, plimbare cu barca cu vâsle sau cu vaporașul, vizitarea Tinovului Mohoș, trasee montane. Urșii sunt foarte prezenți în zonă, așadar, mare atenție.
Deși este drum asfaltat până aproape de lac, accesul mașinilor nu mai este permis, acestea se pot lăsa în parcarea aflată la o distanță de 1,4 km de lac, apoi, pe jos. Nici grătarele sau scăldatul nu mai sunt permise, conform noului regulament de vizitare.
- Statuia lui Iisus de pe dealul Gordon
La circa 16 km de Odorheiu Secuiesc, spre Praid, se află cea mai înaltă statuie a lui Iisus din Europa de Est. Este amplasată pe Dealul Gordon din anul 2011, iar costurile s-au ridicat la 200.000 euro. Statuia este denumită Inima lui Iisus, are o înălțime de 22,5 m și este construită din oțel zincat și oțel inoxidabil. În interiorul ei se află o scară, în formă de spirală pe alocuri, care urcă până în vârful capului unde există o deschizătură largă care permite admirarea întregii zone.
Se ajunge ușor la ea, din satul Bisericani, iar pe ultimii 5 km drumul nu este asfaltat. Noi am mers cu mașina până la baza dealului, apoi încă 15 minute pe jos, prin pădure.
Acces gratuit.
- Tinovul Mohoș
Este o rezervație botanică situată la altitudinea de 1050 m într-unul dintre craterele Masivului Ciomatu. În celălalt s-a format Lacul Sf. Ana. Formarea acestuia a avut loc în urma unei erupții vulcanice care a dus la formarea craterului, iar ulterior acesta s-a umplut cu apă. După mulți ani a urmat o a doua erupție prin celălalt crater, iar cenușa evacuată a ajuns în lac colmatându-l și favorizând dezvoltarea mușchiului de turbă.
Grosimea stratului de turbă este cuprinsă între 10 şi 20 m. Rezervaţia adăposteşte numeroase specii de tip relictar, unele de raritate mondială. Dintre acestea: roua cerului care este o plantă carnivoră, ruginare– este de 10 ori mai otrăvitoare decât mătrăguna, vuitoarea-plantă halucinogenă ce seamănă cu afinele, bumbăcăriţa, rogozurile, dar şi peste 20 de specii şi varietăţi ale muşchiului de turbă, pin silvestru, mesteacăn pitic şi mesteacăn pufos. Fauna este reprezentată prin numeroase specii de păianjeni, şerpi, şopârle, urşi.
Vizita este foarte interesantă, se face doar cu ghid, iar traseul se parcurge în mare parte pe pasarele din lemn.
- Lacul Roșu
Este un lac de baraj natural aflat în apropiere de Cheile Bicazului. Numele i se trage de la una din apele care îl alimenteză, Pârâul Roşu care străbate straturi bogate în oxizi şi hidroxizi de fier. Lacul e relativ tânăr, formându-se în vara anului 1837. Se mai văd şi astăzi trunchiurile copacilor blocaţi în urma alunecării ce a dus la formarea lacului.
În jurul lacului este marcat un traseu turistic, cruce roșie, care poate fi parcurs în circa o oră. De-a lungul traseului sunt montate bănci pentru odihnă, o adevărată plăcere.
- Cabinele montane panoramice
În Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș au fost montate două cabine panoramice, pe Piatra Poienii şi pe muntele Ucigaş. Acestea nu sunt clasicele refugii unde poți înnopta la orice oră, înainte trebuie luată legătura cu Salvamont Harghita.
Cabinele panoramice oferă puncte de belvedere asupra zonei. De pe Piatra Poienii se vede o parte din Cheile Bicazului, Piatra Altarului și Suhardul Mic, iar de pe muntele Ucigaș se vede stațiunea Lacul Roșu și creasta principală a masivului Hășmaș.
Noi am ajuns la cea de pe Piatra Poienii cu trecere prin Cheile Bicăjelului și Podul suspendat, dar avem în plan să ajungem și la cea de de pe muntele Ucigaș.
- Poiana cu narcise de la Vlăhița
La jumătatea lunii mai, în funcție de vreme, înfloresc narcisele albe din fânețele din apropiere de Vlăhița. Poienile au fost declarate rezervație floristică, iar ruperea florilor este interzisă.
Noi le-am vizitat pe data de 27 mai și le-am găsit în perioada maximă de înflorire. Totuși, numărul acestora era destul de mic din cauza celor care nu respectă natura și au plecat acasă cu buchete mari de flori.
- Cascada Vărșag
Cascada nu e foarte înaltă, are în jur de 7-8 m, și o cădere în 2 trepte. E interesant cum apele râului Fântâna Mare se adună ca o perdea pentru a forma cascada care mai apoi ajunge în Târnava Mare. Se spune că iarna îngheață în două culori datorită mineralelor din apă.
- Parcul de animale Babusgato
Aici animăluțele domestice și sălbatice sunt lăsate libere într-o curte mare, iar oamenii pot intra și le pot mângâia. Majoritatea sunt prietenoase, dar unele preferă să păstreze distanța. M-am bucurat ca un copil că am reușit să mângâi o ciută care fura grăunțele găinilor și chiar înainte de a pleca, în afara curții, un căprior atât de drăgălaș care s-a lăsat mângâiat de toți. Doamne, cât de simpatic!
În curte se mai pot vedea cerbi lopătari, măgari, o alpaca, struți, porci și păsări de curte. Vă garantez că nu doar copiii se vor bucura la vederea și mângâierea acestor animăluțe simpatice.
- Pista de bob SkiGyimeș, Lunca de Sus
Chiar dacă am ajuns într-o zi mohorâtă, asta nu ne-a împiedicat să ne distrăm la maxim.
Urcarea este dreaptă, fără curbe și durează circa 4 minute, coborârea este cea plină de adrenalină. Am pornit ușor din punctul maxim și am început să prindem viteza, mai multă decât mă așteptam. 😊) Apoi am intrat într-o curbă, urmată de alta și tot așa până jos. Timp de 2 minute cât a durat coborârea a fost o înșiruire de curbe cu o zonă mai lungă, dreaptă unde am prins iarăși viteză mare. Și tot timp de 2 minute am râs cu lacrimi. A fost super și chiar nu mă așteptam să circule cu așa viteză. Bine, nici nu am abuzat de frână. I-am urmărit și pe ceilalți care au venit după noi și mergeau destul de încet.
- Mini Transilvania Park
Am văzut toată Transilvania în mai puțin de două ore. Cum a fost posibil? Am vizitat Parcul Mini Transilvania.
Aici am găsit peste 80 de machete ale unor clădiri și orașe istorice, cetăți, biserici și castele din Transilvania. În dreptul fiecărei machete se află un panou rotativ cu informații în trei limbi. Am constatat că pe multe dintre ele le-am vizitat și la dimensiunea reală.
O atracție inedită este mini mocănița trasă de o locomotivă cu aburi. Vestea bună e că poate fi folosită și de adulți.
Parcul se află la circa 4 km de Odorheiu Secuiesc, spre Bisericani.
- Galeria Porților Secuiești
În apropiere de Mini Transilvania Park se găsește Galeria Porților Secuiești. Este o expoziție în aer liber, de-a lungul unei alei, care însumează 16 porți secuiești la capătul căreia se află Monumentul lui Balázs Orbán.
Porțile sunt sculptate în stilul specific zonei, cu modele geometrice și vegetale, iar unele ornamente erau pictate în culorii vii.
Acces gratuit.
- Lacul Zetea
Este un lac de acumulare din munții Gurghiului, situat pe Târnava Mică. S-a format ca urmare a construirii barajului Zetea, între anii 1976 – 1993, asigurând alimentarea cu apă a localităților din jur și la producerea energiei electrice.
Pe lac se pot practica diferite sporturi nautice ca SUP (stand up paddle), închirierea de bărci, canoe, caiac, hidrobiciclete.
- Stațiunea Băile Tușnad
Situată între munții Harghita și Bodoc, la altitudinea de 650 m, Băile Tușnad nu mai este o destinație doar pentru seniorii care vin la tratamente. Stațiunea Băile Tușnad și împrejurimile este o destinație de ecoturism în care se pot practica numeroase activități în aer liber. Fie că vorbim de cicloturism, rafting și caiac, călărie, plimbări cu căruța sau sania trasă de cai, dar și multe trasee de drumeție. Este un loc de pornire pentru descoperirea zonelor rurale și a ariilor naturale protejate.
Din Băile Tușnad începe traseul marcat cruce roșie către Tinovul Mohoș și Lacul Sfânta Ana, poteca tematică Piatra Șoimilor marcată cu triunghi roșu și traseul de promenadă către punctul panoramic Bastionul Apor.
- Lacul Frumoasa
Și acesta este un lac de acumulare și este cunoscut pentru pescuit. E un loc bun pentru relaxare, malul este generos, aș fi stat un pic în soarele călduț al toamnei, dar cum nu era, am pozat brândușele și am plecat.
- Trasee montane
În județul Harghita, relieful este reprezentat în proporție de 81% de unități montane și depresiuni intramontane, aparținând Carpaților Orientali. Munții Hășmaș, Călimani, Bistriței, Giurgeului, grupele de munți care se întâlnesc în județ, oferă numeroase trasee turistice de lungimi și grade de dificultate diferite pentru orice tip de turist.
Un traseu care a urcat în topul preferințelor mele: Bălan – Cabana Piatra Singuratică – Vf. Hășmașul Mare – urcat pe Piatra Singuratică – Bălan.
Din Bălan sunt două trasee către Cabana Piatra Singuratică. Unul marcat cu bandă albastră, dar în anii trecuți a fost închis din cauza unor doborâturi, iar neavând informații actualizate, am mers pe cealaltă variantă, triunghi roșu.
Cabana Piatra Singuratică este situată la altitudinea de 1504 m și este punct de plecare către traseele din Munții Hășmaș sau o destinație în sine. Noi am continuat către Vf. Hășmașul Mare (1792 m), marcaj bandă roșie, prin spatele cabanei, pe partea dreaptă. În apropiere de vârf avut partea de cea mai frumoasă surpriză: un grup de 6 capre negre negre, dintre care și câțiva ieduți. Nu păreau deloc deranjate de prezența noastră. Am putut să mă apropii mai mult de ele fără să le sperii. Am stat acolo și le-am admirat, pozat, filmat, până au decis că este cazul să schimbe locul de păscut și au coborât pe stânci.
Am decis să urcăm și pe Piatra Singuratică, știam că ne va părea rău dacă nu o vom face. Nu este un traseu marcat, dar este ușor de intuit de unde începe. Când am urcat noi, coborau ultimele persoane urcate și nu am așteptat ca alții să coboare pentru a putea înainta noi. Am trecut pe lângă stânca ascuțită și repede am ajuns la zona cu șufe metalice. Este un urcare destul de dificilă, așadar atenție maximă. Dacă vă știți cu frică de înălțime, mai bine nu vă încumetați.
Trăgând linie, au fost 14 km și un timp total (incluse pauze) de 6 ore și 45 minute.
Totul a fost la superlativ, peisajul, vremea care cu o zi înaintea ne-a fost potrivnică, m-am felicitat pentru alegerea făcută. 😀
Alt traseu parcurs de noi este Vf. Suhardul Mic. Traseul începe de lângă Hotel Turist din stațiunea Lacul Roșu, din stânga lui, unde apare și marcajul, triunghi albastru. Traseul este unul destul de ușor cu o lungime totală de 4 km (dus-întors). Nici diferența de nivel nu este mare, 378 m, de la 990 m altitudine unde se află Hotel Turist, până la 1345 m în Vf. Suhardul Mic.
Ca să vă faceți o idee care este el, este stânca aceea impunătoare care se vede de lângă Lacul Roșu.
După ce am urcat câteva trepte am găsit și un panou informativ despre poteca memorială Wild Ferenc, chiar dacă nu vă duceți să escaladați, sunteți pe drumul cel bun. Prima parte poate fi parcursă și pe drumul forestier, ar fi o variantă mai lejeră decât poteca prin pădure. Oricum, ambele variante se vor întâlni mai sus. O oră fix am făcut până vârf. Timpii pot varia în funcție de antrenamentul fiecăruia și numărul de pauze.
Am venit după o perioadă de îngheț și lacul era înghețat, după coborâre chiar am mers pe gheață.
Ne-am întors pe același traseu, doar că pentru ultima parte am folosit drumul forestier menționat la început. Nimic interesant, totuși, doar un pic mai lung și poate un pic mai lină coborârea.
Recent am urcat pe Vf. Harghita Mădăraș, 1801 m. Pentru mine, acesta a fost cel mai ușor traseu către un vârf, din toate punctele de vedere: durată, distanță, diferență de nivel și accesibilitate. Este considerat muntele sfânt al secuilor, iar vârful este acoperit cu stâlpi secuiești pe care i-am tot văzut în zonă, cruci, steaguri și cocarde tricolore ungurești, desigur.
Traseul începe din stațiunea Harghita Mădăraș (altitudine aproximativă 1675 m), are o lungime de 1.7 km pe sens și este marcat cu triunghi albastru. Este cel mai înalt pisc din Munții Harghita.
Am intrat în traseu pe lângă cabana Mădăraș, pe o potecă mărginită de brazi. În scurt timp am ieșit într-o poieniță și am continuat către stânga. Un pic mai sus, am ajuns la o intersecție de trasee, al nostru ținea tot spre stânga, mai aveam de parcurs încă 1 km. Din acest punct am zărit și vârful, cu nenumărații stâlpi, dar și monumentul cu vulturul. Urcarea a fost ușoară, poteca bătătorită, am ajuns în vârf imediat.
Spor la explorat, călători în patru zări! 🙂
